Din cuprinsul articolului
Pisicile și stăpânii lor celebri care le-au adorat. În decursul secolelor, oamenii, renunţând la credinţele şi ritualurile aberante legate de latura „malefică” a pisicilor, au ajuns să le îndrăgească foarte mult, acestea ajungând cele mai numeroase animale de casă.
Pisicile, sursă de inspirație
Pisicile au devenit nelipsite din preajma scriitorilor, artiştilor sau oamenilor politici. De multe ori chiar au „servit” drept sursă de inspiraţie.
Apollinaris, Buffalo Bill, Blatherskite, Beelzebut, Satan, Sin, Zoroaster sunt doar câteva din cele 11 pisici pe care le avea la un moment dat Mark Twain, cel care spunea că „nu pot rezista în faţa unei pisici, mai ales a uneia care toarce”.

Ernest Hemingway a avut nu mai puţin de 30 de pisici, dintre care amintim pe: Alley Cat, Crazy Christian, Dillinger, Ecsatasy, F. Puss, Fats, Pillar, Skunk, Thruster sau Whitehead.
Edgar Allan Poe avea o pisică, numită Catarina, pe care o purta cu el peste tot şi care l-a inspirat să scrie poemul „Pisica Neagră”.
Victor Hugo avea un motan pe care l-a “botezat” iniţial Gavroche. Mâţa s-a dovedit a fi foarte leneşă, astfel că scriitorul i-a schimbat numele în Chanoine (Tunul).
Alexandre Dumas a avut şi el mai multe pisici, însă favorita lui a fost Mysouff (chiar dacă odată i-a mâncat păsările exotice).
Lordul Byron, Georges Sand, Anatole France, Théophile Gautier, Harriet Beecher Stowe, Jean Cocteau, sunt doar câţiva dintre scriitorii care s-au bucurat de compania pisicilor.
Compozitorii nu au putut rezista farmecelor „pisiceşti”
Nici compozitorii nu au putut rezista farmecelor „pisiceşti”, dedicându-le partituri şi arii de operă sau balet.
Ceaikovski a introdus în actul trei al baletului „Frumoasa adormită”, personajele „Motanul Încălţat” şi „Pisica Albă”.
Maurice Ravel a compus „Duetul Pisicilor” (Duo miaulé, în operaL’enfant et les sortilèges), în timp ce lui Rossini îi este atribuit „Duetul celor două pisici” (Dueto buffo de due gatti).
Muza lui Domenico Scarlatti pentru “Fuga Pisicii” (Fuga del gatto) a fost, desigur, pisica sa, Pulcinella; compozitorul chiar a susţinut că primele note îi aparţin în exclusivitate acesteia!
Stravinski şi Camille Saint – Saëns au compus şi ei arii care au în centrul atenţiei pisica.
Cardinalului Richelieu deschide seria oamenilor politici iubitori ai pisicilor
Şi oamenii politici au fost “amatori” de compania pisicilor. Félimare, Gazette, Lucifer, Serpolet, Soumise sunt unele din pisicile Cardinalului Richelieu (ultima era favorita lui).
Motanul favorit al reginei Victoria se numea White Heather, iar cel al preşedintelui american Theodore Roosevelt – Slippers.
Un mare iubitor de pisici a fost Winston Churchill. Blackie, Bob, Nelson, Tango, Ginger sau Jock sunt câteva dintre ele. Jock chiar este menţionat în testamentul premierului britanic.
Dintre liderii politici din zilele noastre, Bill Clinton şi Dmitri Medvedev sunt recunoscuţi pentru afecţiunea faţă de aceste animale.
Celebrități captivate de micile feline

Pe lista celebrităţilor „pisicofile” se mai pot înscrie: Elizabeth Taylor, Grace Kelly, Gustav Klimt, John Lennon, Sean Connery, William S. Burroughs, Abraham Lincoln, Nostradamus, Walter Scott, Isaac Newton, Freddie Mercury, Claude Monet, Pierre Auguste Renoir, T.S. Elliot, Ronald Reagan etc.
