Potrivit terapiecuanimale.ro, potentialul terapeutic al animalelor a fost recunoscut pentru prima data la sfarsitul anilor 1800, atunci cand Florence Nightingale, considerata fondatorul serviciului de asistenta medicala moderna, a facut observatii importante in ceea ce priveste influenta prezentei animalelor in vindecarea si recuperarea bolnavilor.Ea a remarcat ca animalele de companie mici contribuie la reducerea anxietatii la copii si adulti care traiesc in institutii psihiatrice, si a scris mai apoi in cartea sa despre asistenta medicala ca prezenta animalelor mici ajuta la refacerea pacientilor.In imaginea de mai jos avem o asistenta medicala insotita de cainele sau, o poza din anul 1917.
A doua poza face parte dintr-o serie de imagini publicate in revista Life in 1956 cu programul de terapie asistata de animale al Spitalului Universitar din Michigan. Detalii despre acest program gasiti AICI.
In ultima poza o avem pe Smoky, care si-a inceput munca de caine terapeut in al Doilea Razboi Mondial, cand un soldat american a gasit-o abandonata in jungla din Noua Guinee. Trucurile vesele pe care le facea ajutau la cresterea moralului soldatilor raniti din spitalele de pe front.
Ulterior, TAA a devenit un factor important pentru scaderea anxietatii si o modalitate de relaxare. La inceputul anilor 1930, Sigmund Freud, cunoscut ca „parintele psihanalizei”, a devenit un sustinator al TAA cand a inceput sa-si aduca in cabinet cainele sau preferat, pe nume Jofi, ca aceasta sa fie prezenta in timpul sedintelor de psihanaliza. Freud credea ca animalele au un simt special, iar Jofi poate semnala nivelul de stres al unui pacient sau cat de tensionat este acesta, judecand dupa cat de aproape ramanea cainele de pacient. Freud a mai observat ca animalul poate fi folosit pentru a facilita comunicarea cu pacientii sai. El a descoperit ca, initial, multi pacienti s-au simtit mai confortabil vorbind cu el prin Jofi, sau cu ea direct, si ca aceasta interactiune a servit ca o piatra de temelie pana s-au simtit confortabil vorbind direct cu el. Cu toate acestea, punctul de vedere a lui Freud cu privire la potentialul terapeutic al animalelor nu a devenit popular pana nu au trecut aproape doua decenii dupa moartea sa. Atunci, o serie de carti au fost publicate, care au inclus traducerile scrisorilor si jurnalelor sale la inceputul anilor 1960. In imaginea de mai jos il avem pe Sigmund Freud si catelusa sa Jofi.
Un alt punct de cotitura a fost, potrivit terapiecuanimale.ro, momentul in care Boris Levinson, un respectat psihoterapeut care lucra cu copii, a descoperit din intamplare ca un baiat non-verbal, in varsta de 9 ani, a inceput sa comunice cu terapeutul atunci cand cainele lui Levinson, Jingles, a stat cu ei in timpul sedintei. El a inceput sa observe rezultate similare si in cazurile altor copii care au avut dificultati de comunicare. Pe baza experientei sale colective, Levinson a prezentat o lucrare la o reuniune a „American Psychological Association”, dar nu a fost luat in serios. Acest lucru se intampla in 1962. Desi luat in deradere, Levinson nu s-a descurajat si a continuat sa studieze impactul animalului in procesul de terapie si a devenit apoi autorul psihoterapiei asistate de animale pentru copii. Pana in 1969 el a devenit cunoscut sub numele de „parintele TAA”.In 1989, societatea Delta a dezvoltat un program de certificare pentru a se asigura ca animalele sunt competente in furnizarea de TAA. Recomandarile organizatiei pentru TAA continua sa fie folosite si astazi ca repere pentru interventia terapeutica si multe programe de certificare TAA sunt acum disponibile pe intreg teritoriul statelor Unite ale Americii. Ulterior, TAA a evoluat pentru a deveni o parte din serviciile oferite de multe unitati medicale, inclusiv case de ingrijire, centre de reabilitare, azile de batrani, centre de detentie, spitale, etc.Ignorata pana nu demult in Romania, TAA incepe sa castige teren si apreciere. Din ce in ce mai multe persoane sunt interesate de aceasta forma de terapie, iar rolul animalelor in viata noastra incepe sa fie constientizat din ce in ce mai mult. De exemplu, daca pana acum doar terapia ABA era perceputa ca fiind o forma de terapie eficienta pentru copiii cu tulburari din spectrul autist, in prezent exista un numar in crestere al copiilor TSA care au beneficiat de TAA si au obtinut rezultate foarte bune, nu numai pe zona deprinderilor si a acumularilor psihice si sociale, cum au obtinut prin ABA, ci chiar a unei reale ameliorari. Mai mult decat atat, famiile acestor copii, incurajate de experienta persoanala sau de alte cazuri asemanatoare, au decis sa adopte un caine, ceea ce le-a schimbat total viata.
