Oamenii de ştiinţă au descoperit în România fosilele unui nou tip de reptilă zburătoare

Oamenii de ştiinţă susţin că au descoperit în România oasele fosilizate ale unui nou tip de pterozaur, o reptilă zburătoare din perioada dinozaurilor, care a trăit în urmă cu circa 68 de milioane de ani şi care avea o anvergură a aripilor de aproape 3 metri, relatează LiveScience.com.Fragmentele de schelet ale acestui pterozaur de talie medie au fost descoperite la Sebeş-Glod în Bazinul Transilvaniei, care este faimos pentru varietatea bogată de fosile din Cretacicul Târziu, printre care se numără cele de crocodilomorfi (rude străvechi ale crocodililor), mamifere, ţestoase şi dinozauri ca sauropodul pitic Magyarosaurus Dacus.Studiul în care este prezentată noua descoperire a apărut în publicaţia PLoS One şi a fost realizat de oameni de ştiinţă de la Universitatea Southampton, Societatea Muzeului Ardelean din România şi Muzeul Naţional din Rio de Janeiro, Brazilia, notează site-ul upi.com.Potrivit LiveScience.com, oamenii de ştiinţă au botezat noua reptilă Eurazhdarcho Langendorfensis şi susţin că aceasta a aparţinut unui grup de pterozauri denumit Azhdarchidae.Pterozaurii au trăit printre dinozauri şi au dispărut aproximativ în aceeaşi perioadă cu aceştia, dar nu erau dinozauri. Ei sunt uneori numiţi, din greşeală, pterodactili, care descrie de fapt doar primul gen de pterozaur descoperit de oamenii de ştiinţă în secolul al 18-lea. Pterozauri mici au apărut în perioada Triasicului, în urmă cu circa 230-200 de milioane de ani. Ulterior, în timpul Jurasicului şi Cretacicului, au început să se dezvolte forme mai avansate de reptile zburătoare, precum familia Azhdarchidae.”Aceştia erau pterozauri cu gâtul şi ciocul lungi, iar aripile erau puternic adaptate pentru zborul planat. Unele trăsături ale aripilor şi oasele membrelor din spate arată că puteau să îşi strângă aripile şi să meargă pe toate cele patru membre la nevoie”, a declarat, într-un comunicat, Darren Naish, paleontolog la Universitatea Southampton din Marea Britanie.Oamenii de ştiinţă susţin că descoperirea aduce noi dovezi în dezbaterea privind stilul de viaţă al pterozaurilor din grupul Azhdarchidae.