Senatorul UDMR, Tanczos Barna a anuntat ca va depune la Ministerul Mediului o petitie prin care va solicita reanalizarea intregului sistem de management al carnivorelor mari, in special al ursului, tinand cont ca pagubele produse de acest animal sunt tot mai numeroase iar numarul de exemplare este tot mai mare.Tanczos Barna a precizat, potrivit Agerpres, ca sistemul legislativ, de protectie, este depasit, in momentul de fata si se bazeaza, cu precadere, pe opinia ONG-urilor care se ocupa de protectia mediului, a Ministerului Mediului, a agentiilor si a specialistilor din acest domeniu si nu are in vedere aproape deloc punctul de vedere al agricultorilor, al fermierilor si al societatii civile, al autoritatilor locale, care se confrunta cu din ce in ce mai multe probleme din cauza ursilor.”Sistemul trebuie regandit. Nu exista, cred, in Europa, in UE, tara unde sa fie atat de multe atacuri ale ursilor. Nu putem noi sa ducem in carca dezideratele intregii Uniuni Europene la nivel de populatie de ursi, noi sa fim gradina zoologica a Europei si ei sa aiba productii de zece mii de tone de porumb pe hectar, de zece ori mai multe bovine pe hectar si noi sa nu putem creste efectivele si sa pierdem cotele de lapte si asa mai departe, pentru ca noi trebuie sa pastram natura intacta, specii protejate etc. Compensarile ar trebui sa fie pe masura, cel putin”, a afirmat Tanczos Barna.Peste 10.000 de ursi, in Romania
Acesta a sustinut ca numarul ursilor creste in fiecare an cu cateva sute sau chiar mii, „ajungand la peste 10.000 de exemplare in intreaga tara”, in conditiile in care Romania si-a asumat, printr-un angajament fata de UE, ca va proteja cel putin 6.000 de ursi.”Numarul ursilor, de exemplu, in Romania, creste cu cateva sute de exemplare in fiecare an, poate cu mii, si acest lucru este demonstrat de statisticile oficiale. Am depasit cu mult numarul de ursi pe care trebuie sa-i protejam ca un angajament fata de UE si constatam, zi de zi, ca intalnirile urs-om, fermier-urs, in care sunt distruse culturile, sunt din ce in ce mai mari. Pagubele nu se platesc asa cum trebuie, nu sunt stabilite cum ar trebui si cred ca a venit moment ca Romania sa-si reconsidere din temelii atitudinea fata de protejarea ursilor. Este o specie care si-a depasit demult habitatul natural, ne intersectam din ce in ce mai des in orase, in comune, in sate cu acest animal salbatic si, in afara de pericolul pe care-l reprezinta la adresa vietii umane, trebuie sa gasim si solutii pentru despagubirile corecte, cinstite pe care sa le incaseze fermierii care sunt afectati”, a mai spus Tanzcos Barna.Senatorul UDMR a precizat ca despagubirie „sunt o gluma”, deoarece se stabilesc la nivelul cheltuielilor efectuate cu infiintarea culturii si nu la nivelul pagubelor calculate, ceea ce, in opinia sa, „este o aberatie”O alta problema semnalata de senatorul UDMR este cea a cotelor de vanatoare, despre care spune ca raman de multe ori nefolosite, chiar si in perioadele in care se inregistreaza atacuri generate de exemplare periculoase. Tanczos Barna a apreciat ca trebuie regandit intregul sistem și din punctul de vedere al vanatului si sa se creeze o legislatie care sa aiba in vedere si traumele produse asupra omului, aspect care este total neglijat, in acest moment.”Cred ca nu doar plata unor despagubiri in domeniul agricol este prioritate zero in momentul de fata, ci și regandirea sistemului din punct de vedere al vanatului. Adica daca permitem sau nu un sistem, poate restrictiv, dar un sistem care sa introduca vanatoarea de trofee in acest domeniu, un sistem care sa aiba in vedere si victimele umane. Pentru ca, in momentul de fata, ne concentram asupra porumbului si a vacilor si a bovinelor si lasam in afara ariei de acoperire a legislatiei traumele umane si cred ca viata umana este prioritara din toate punctele de vedere, iar noua legislatie trebuie sa se refere inclusiv la acest aspect”, a punctat senatorul, adaugand ca „este inadminisbil sa traim pe aceeasi strada cu ursul si sa nu facem nimic, sa ne uitam”.Tanczos Barna a conchis ca, in momentul de fata nu poate face altceva decat sa propuna solutii, sa atraga atentia asupra unor cazuri concrete și ca spera intr-un dialog constructiv cu Ministerul Mediului.Petitia pe care Tanczos Barna o va depune la Ministerul Mediului a fost semnata deja de peste 70 de primari din Harghita si Covasna, de presedintii consiliilor judetene și de parlamentari din cele doua judete.Pagube produse de ursi
In documentul mentionat se arata ca numai la nivelul anului 2014, in judetele Covasna și Harghita, din totalul de 527 de pagube inregistrate cu procese verbale, majoritatea produse de urs, doar 99 au fost aprobate pentru plata, 197 au fost respinse pentru neindeplinirea conditiilor și 231 inca nu au fost procesate.Petitionarii solicita atat o analiza a situatiei actuale privind managementul carnivorelor mari prin prisma conflictelor generate de acestea, „astfel incat sa reduca presiunea sociala actuala si sa evite o accentuare a acestor conflicte, ce ar putea aduce dupa sine efecte nedorite asupra statutului de conservare speciilor”, dar si modificarea legislatiei si imbunatatirea sistemului de acordare a despagubirilor, „atat in cazul ursului si lupului, cat si al mistretului”. Se mai cere urgentarea acordarii despagubirilor pentru pagube produse de carnivorele mari strict protejate culturilor agricole si animalelor domestice.In judetul Harghita, in acest sezon, patru persoane au ajuns la spital in urma unor atacuri ale urșilor, produse la stane sau in paduri, iar mai multe animale au fost ucise. De asemenea, ursii coboara tot mai des in localitati, ei fiind vazuti aproape zilnic in statiunea Baile Tusnad, dar si in alte zone ale judetului.Potrivit evaluarilor efectuate de specialisti, in primavara acestui an, in padurile harghitene traiesc intre 800 si 1.000 de ursi.
