Din cuprinsul articolului
Corbii sunt cunoscuți ca fiind inteligenți, păsările cântătoare pot folosi unelte, înțeleg conceptul de zero și pot urma analogii de bază. Acum, un nou studiu sugerează că nivelul lor cognitiv este mai bun decât cel al maimuțelor și comparabilă cu cea a copiilor mici.
Cercetătorii au descoperit că ciorile pot distinge elementele împerecheate înglobate în secvențe mai mari, o abilitate cognitivă cunoscută sub numele de recursivitate.
Ciorile pot distinge simboluri matematice dificile
Această capacitate de a împerechea elemente precum „pisica” cu „miau” și „câinele” cu „urmărire” într-o propoziție, sau în orice secvență, a fost considerată cândva ca fiind o trăsătură exclusiv umană.
Cu toate acestea, noul studiu sugerează că și ciorile o pot face. Iar această ultimă cercetare se bazează pe lucrările anterioare care demonstrează existența raționamentului recursiv în rândul maimuțelor.
„Una dintre cele mai distinctive trăsături ale cogniției comunicative umane s-ar putea dovedi a nu fi atât de specifică oamenilor până la urmă”, a declarat Diana A. Liao, candidat postdoctoral la Universitatea din Tübingen, Germania.
Liao și colegii săi au început prin a învăța două ciori (Corvus corone) să identifice simbolurile { }, [ ] și < >, recompensându-le cu dulciuri doar atunci când păsările ciuguleau în ordinea unei secvențe recursive încorporate în centru, cum ar fi { ( ) } sau ( { } } ).
Ciorile au avut performanțe comparabile cu cele ale preșcoralilor
Păsările au avut nevoie de aproximativ o săptămână pentru a învăța să identifice simbolurile în această ordine, după care ciorile au dat examenul final: șiruri de simboluri similare pe care nu le văzuseră încă, cum ar fi { } [ ]. Oamenii, copiii mici și maimuțele care se confruntă cu un astfel de test înțeleg, de obicei, că dacă { ( ) } este corect, atunci { [ ] } sau [ { } ] este, de asemenea, corect.
În ceea ce privește ciorile, nu numai că au avut performanțe la fel de bune ca cele ale preșcolarilor în mod obișnuit la astfel de teste, dar au depășit și maimuțele. În cadrul studiului, oamenii adulți au selectat o structură încorporată în centru între 60% și 90% din timp; copiii au făcut acest lucru în 43% din timp, iar maimuțele, în 26% din timp. În noul studiu, ciorile au selectat structuri încorporate în centru în aproximativ 40% din timp.
Acest rezultat sugerează că abilitatea de a identifica secvențe recursive, considerată adesea o caracteristică definitorie a limbajului, ar fi putut evolua inițial în alte scopuri. „Constatarea că animalele non-lingvistice – atât maimuțe, cât și ciori – pot reprezenta aceste secvențe complexe sugerează că această abilitate ar fi putut evolua în afara domeniului limbajului”, a declarat Ferrigno.
Logica recursivă poate fi o componentă cheie a comunicării chia și pentru corbi
De asemenea, este posibil ca logica recursivă să fie o componentă cheie a comunicării, chiar și pentru corbi. „Dacă păsările cântătoare corvide pot înțelege și produce structuri recursive, este posibil ca acestea să le folosească și pentru comunicarea vocală și pentru gestionarea relațiilor lor sociale complicate”, a spus Liao.
Între timp, dintr-o perspectivă neurobiologică, descoperirile deschid ușa la întrebări despre modul în care creierele nemamiferelor realizează performanțe cognitive despre care se credea cândva că sunt dincolo de domeniul de acțiune al animalelor care nu au un neocortex cu șase straturi.
„Rezultatele noastre sugerează că anumite structuri cerebrale, cum ar fi cortexul stratificat al primatelor, nu sunt necesare pentru a susține înțelegerea recursivă”, a spus Liao. „Cercetări suplimentare privind circuitele neuronale care stau la baza acestei abilități ar fi fascinante”, potrivit livescience.com.
