Sari la conținut
Home » Cei 28 de zimbri din Muntii Tarcului s-au adaptat bine

Cei 28 de zimbri din Muntii Tarcului s-au adaptat bine

Portile spre libertate s-au deschis, a doua oara, pe 12 iunie, fix in urma cu o luna de zile, pentru un nou grup de 14 zimbri ce au fost relocati in Carpatii Meridionali, dubland, astfel, numarul efectivelor din zona de salbaticie a Muntilor Tarcu.Potrivit WWT Romania, acum un an, cel mai mare mamifer terestru din Europa s-a intors pe meleagurile stramosesti gratie initiativei organizatiei si Rewilding Europe de a crea o populatie stabila de zimbri liberi in arealul sudic al Carpatilor.Reprezentantii WWT Romania (romania.panda.org) povestesc ca, doar cu putin timp inainte de prima deschidere a portilor spre salbaticie, parte din procesul de eliberare treptata a turmei fondatoare, „un zimbru mascul a furat startul si si-a gasit singur calea spre libertate. Primul zimbru ce cutreiera liber Carpatii Meridionali, dupa mai bine de 200 de ani”. Momentul a fost apreciat drept un prilej de bucurie, „aratand tuturor ca, legea naturii e mai presus de planurile omului”.zimbru 1Venind mai aproape, in urma cu exact o luna de zile, asa cum aratam mai sus, dupa mai bine de 5.000 de kilometri parcursi in Europa si un proces logistic complex, un nou grup de 14 de zimbri a fost adus in Muntii Tarcu, animalele provenind din rezervatii si gradini zoologice din Elvetia, Germania, Franta si Belgia.„Resalbaticirea” lor este una treptata, la fel ca si in cazul primului lot de zimbri, pana cand, in aceasta toamna, al doilea lot se va alatura primei turme din salbaticie„Sunt foarte putine locuri din Europa unde natura s-a pastrat in forma ei cea mai salbatica. Reintroducerea unui ierbivor de talie mare va contribui la cresterea biodiversitatii si imbunatatirea proceselor ecologice specifice zonelor de salbaticie. Resalbaticirea este unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru a ajuta natura sa se vindece singura”, a declarat, intr-un comunicat de presa al organizatiei, Adrian Hagatis, coordonatorul proiectului.Adaptare buna. Instincte de animale salbatice, redobandite!Prima turma din Magura Zimbrilor s-a adaptat bine la noul mediu si este pregatita sa traiasca pe cont propriu, sa descopere si sa se bucure de salbaticia din Muntii Tarcu, o arie protejata Natura 2000, de 59.000 de hectare. In ultimul an, rangerii si specialistii WWF au monitorizat indeaproape aceste animale si au observat ca si-au redobandit instinctele de animale salbatice si au capatat aptitudinile necesare supravietuirii in natura. Turma are o structura sociala stabila si, chiar si atunci cand parasi zona de resalbaticire, ea va fi in continuare monitorizata prin GPS si observatie directa, de catre rangeri si specialistii organizatiei, care vor analiza impactul pozitiv pe care zimbrul il are asupra ecosistemului.Despre zimbruZimbrul e cel mai mare mamifer terestru din Europa, ajungand sa cantareasca pana la 1.000 de kilograme si sa aiba o inaltime la greaban chiar si de peste 1,9 m. Odinioara, era prezent pe tot continentul, cu exceptia unor zone din sudul Spaniei si Italiei si nordul Scandinaviei.Zimbrul a fost mereu un animal impresionant, legendar, venerat.Romanii il stiu mai ales din legende si povesti.Ultima reduta a zimbrilor in Romania a fost in Carpatii Orientali, inainte sa dispara definitiv, in 1790Azi, Romania este una dintre cele 9 tari europene cu zimbri care traiesc in libertate, dupa Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina, Polonia, Slovacia, Rusia si Germania. In Romania, o alta „familie” de zimbri traieste in libertate in Parcul Natural Vanatori Neamt.In lume traiesc 5.294 de zimbri, dar numai 3.310 sunt in cirezi libere sau in regim de semi-libertate.Zimbrul este, astazi, o specie mai rara decat rinocerul negru.De ce repopularea cu zimbri?Zimbrul e un animal al spatiilor deschise sau semi-deschise, insa, in anumite perioade ale anului, prefera padurile pentru adapost si hrana. Desi sursa principala de hrana a zimbrului este iarba, o parte importanta a dietei sale consta in consumul de arbusti, maracini si puieti. Zimbrul mananca pana la 60 de kilograme de hrana pe zi, ceea ce are un impact real asupra vegetatiei: ajuta la pastrarea pajistilor si la crearea unui peisaj mozaicat. In afara de faptul ca pasc la liziera padurilor, zimbrii calca pamantul din mijlocul pajistilor, se balacesc in gropi de noroi sau pamant uscat, aruncandu-l in aer, ajutand astfel la fertilizarea  pajistilor si la mentinerea unei diversitati biologice ridicate.Ramane o specie vulnerabila, in ciuda eforturilorDin cauza vanatorii excesive, a braconajului, dar si a reducerii si fragmentarii habitatului, zimbrul a disparut din Romania acum mai bine de 200 de ani. O soarta asemanatoare a avut-o pe intreg continentul european, ajungand sa fie considerat un animal pe cale de disparitie. Desi exista eforturi de reintroducere a zimbrului in mai multe tari din Europa, ramane inca o specie vulnerabila, din cauza pericolului de consangvinizare, a bolilor, a habitatelor inca reduse care nu permit migrarea indivizilor si a lipsei unor populatii viabile.Zimbrul este un animal emblematic pentru fenomenul de „resalbaticire” a Europei si pentru conservarea biodiversitatii, iar la nivel local poate fi o oportunitate uriasa de a schimba viata unei comunitati.Sursa foto: romania.panda.org