Afecțiuni grave ale pisicilor: Două boli infecțioase despre care trebuie să știi

Cu cât știți mai multe despre potențialele boli periculoase ale pisicilor, cu atât mai bine veți fi în măsură să vă tratați și să vă îngrijiți felina. Felinele sunt vulnerabile la o varietate de boli infecțioase, dintre care unele sunt sinonime cu răceala comună cu care se confruntă oamenii, în timp ce altele pot fi mortale.

Chiar dacă genetica, stresul, o dietă săracă și toxinele din mediul înconjurător pot acționa împotriva sistemului imunitar al unei pisici și o fac mai sensibilă la infecții, multe boli ale pisicilor sunt transferate de la o felină la alta prin contact direct sau indirect.

Izolarea pisicii de alte animalele de companie bolnave, precum și vaccinarea felinei ori de câte ori este necesar sunt măsuri importante pe care trebuie să le luați pentru a vă asigura că nu se va infecta. Mai jos sunt prezentate două boli infecțioase mortale de care pot suferi felinele. Înțelegerea simptomelor și a gravității acestor afecțiuni este importantă dacă sunteți proprietarul unei pisici sau dacă intenționați să aduceți o pisică în casa dumneavoastră.

Boli infecțioase mortale

Virusul imunodeficienței feline (FIV)

Virusul imunodeficienței feline, denumit și FIV, seamănă foarte mult cu virusul HIV care afectează oamenii. Acesta atacă sistemul imunitar, slăbindu-l până la punctul în care alte bacterii și virusuri pot lua amploare și pot îmbolnăvi foarte tare pisica. Aceste infecții secundare, și nu virusul în sine, sunt cele care cauzează adesea moartea pisicii.

Pisicile cu FIV pot trăi ani de zile atunci când primesc un tratament adecvat și condiții de viață ideale, dar felinele infectate ar trebui ținute doar cu alte pisici FIV-pozitive sau în case în care nu există deloc alte pisici, deoarece această boală este contagioasă și le scurtează viața.
FIV se răspândește în principal prin intermediul rănilor provocate de mușcături. Acesta este motivul pentru care pisicile masculine care trăiesc afară sunt cele mai frecvent infectate feline.

După infectare, puteți observa că ganglionii limfatici se măresc, blana începe să se deterioreze, iar pisica poate suferi de febră persistentă, pierderea poftei de mâncare și inflamații ale gurii, gingiilor, pielii, tractului respirator superior și vezicii urinare. Pentru a diagnostica FIV, tot ce va trebui să facă veterinarul este să efectueze un test de sânge.

Deoarece simptomele asociate cu aceasta le pot oglindi pe cele ale altor afecțiuni, un test de sânge este necesar pentru a obține un diagnostic precis. Odată diagnosticată, există remedii, atât convenționale, cât și holistice, care pot fi administrate pisicii pentru a încerca să stimuleze sistemul imunitar și să protejeze organismul de infecții secundare, însă nu există un tratament pentru această boală și nu există remedii care să garanteze că vor funcționa.

Pisica și Leucemia felină (FeLV)

Virusul Leucemiei Feline este cunoscut și sub numele de FeLV. Împreună cu FIV, toate pisicile care intră în adăposturi sunt testate pentru această boală înainte de a fi adoptate, deoarece aceste animale nu ar trebui să fie adăpostite cu alte feline sănătoase, neinfectate.
Acest virus se transmite în principal prin salivă, dar poate fi transmis și prin urină, fecale și secreții nazale. O pisică mamă își poate infecta puii și prin laptele ei, potrivit petguide.com.

Simptomele tipice asociate cu FeLV includ diaree, constipație, anemie, mărirea ganglionilor limfatici, lipsa poftei de mâncare și a energiei, un sistem imunitar slăbit și infertilitate. Există, de asemenea, șansa ca o felină infectată să dezvolte mase maligne sau limfosarcom. Cu toate acestea, este posibil ca unele pisici să nu prezinte niciun simptom, dar să fie totuși purtătoare.

Acestea pot fi pozitive la boală conform rezultatelor analizelor de sânge, dar pot duce o viață normală și totuși pot infecta alte pisici.Există multe alte boli și afecțiuni infecțioase ale pisicilor, printre care Herpes, Calicivirus și Peritonita infecțioasă felină (FIP), dar FeLV și FIV sunt două care pot fi testate cu ușurință printr-o probă de sânge. Înainte de a adopta prima pisică sau de a introduce una nouă în familia de feline deja stabilită, asigurați-vă că o testați, astfel încât să puteți stabili dacă poate sau nu poate trăi cu pisici sănătoase.