Din cuprinsul articolului
”Parteneriat de BINE în Ilfov” ar putea fi titlul unei acțiuni de sterilizare a câinilor fără stâpân. O inițiativă exemplară în Afumați trage un semnal de alarmă asupra unei anomalii legislative: în timp ce companiile private se implică, fondurile publice sunt blocate de reguli absurde care interzic sterilizarea directă a câinilor maidanezi de către anumite autorități.
Centrul comercial Doraly a făcut primul pas spre o comunitate mai sigură, demonstrând că responsabilitatea socială nu este doar un concept teoretic. Sesizând prezența a aproximativ 50 de câini fără stăpân pe proprietatea lor, conducerea centrului a căutat soluții pentru a opri înmulțirea necontrolată a acestora.
Soluția „Speranța” pentru câinii din Afumați
Hilde Tudora, directorul Direcției Protecția Animalelor din cadrul CJ Ilfov, explică modul în care s-a desfășurat intervenția:
„Am primit un mail de la Doraly […] au în jur de 50 de câini fără stăpân, care se înmulțesc și pe care i-ar dori sterilizați.”
Deoarece cadrul legal actual impune restricții rigide privind utilizarea banilor publici, autoritățile au apelat la mediul privat și ONG-uri.
Printr-o colaborare strategică, o clinică mobilă de la Adăpostul Speranța s-a deplasat la fața locului. Timp de mai multe zile, câinii au fost prinși, tranchilizați și sterilizați cu eforturi minime, transformând incinta centrului comercial într-un spațiu mai sigur.
Revolta de neevitat: De ce nu poate statul să sterilizeze maidanezii?
Este absolut revoltător și sfidează orice logică elementară să aflăm că, din fonduri publice, autoritățile județene pot steriliza doar câinii care au deja un proprietar, nu și pe cei care reprezintă adevărata problemă: maidanezii de pe străzi.
Cum este posibil ca banii contribuabililor să fie blocați de o birocrație care spune că, dacă un câine nu are un stăpân în acte, statul nu poate plăti pentru a preveni apariția altor mii de pui? Este o absurditate legislativă care pedepsește eficiența.
Practic, autoritățile sunt forțate să „improvizeze” parteneriate cu ONG-uri pentru a face o treabă care ar trebui să fie prioritate națională finanțată direct. În loc să atacăm rădăcina problemei — câinele de pe stradă care face pui — suntem limitați la câinele din curte, în timp ce populația canină de afară crește exponențial sub ochii noștri.
Am încercat să aflăm mai multe despre această absurditate legislativă. Astfel, este important de clarificat nuanța legislativă care provoacă multă frustrare în rândul activiștilor și al autorităților locale: nu există un articol care să „interzică” explicit sterilizarea, ci mai degrabă lipsa unei prevederi clare care să permită anumitor entități (precum Consiliul Județean) să deconteze aceste servicii pentru animale fără deținător legal.
Iată detaliile despre blocajul birocratic care stârnește revoltă în comunitate:
Blocajul din Normele Metodologice (Legea 258/2013 și OUG 155/2001)
Problema derivă din modul în care este structurată OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, coroborată cu normele de aplicare:
-
Limitarea competențelor: Conform legii, responsabilitatea gestionării câinilor fără stăpân (care include capturarea, adăpostirea și sterilizarea) revine exclusiv serviciilor specializate ale consiliilor locale (primăriilor).
-
Fondurile Consiliului Județean: Direcțiile de Protecție a Animalelor din cadrul Consiliilor Județene (precum cea din Ilfov) sunt adesea blocate deoarece Curtea de Conturi poate considera orice plată pentru sterilizarea unui câine „fără stăpân” ca fiind o cheltuială neeligibilă, deoarece câinele nu este înregistrat în proprietatea instituției sau a unui cetățean beneficiar.
-
Identificarea obligatorie: Normele metodologice impun ca orice animal sterilizat din subvenții să fie microcipat și înregistrat în RECS (Registrul de Evidență a Câinilor cu Stăpân). În cazul maidanezilor, neexistând un proprietar care să își asume responsabilitatea legală în registru, procesul de decontare publică devine un hățiș birocratic imposibil.
De ce este situația revoltătoare?
Este un paradox administrativ: autoritățile județene au resurse și voință (așa cum arată parteneriatul cu Doraly), dar legea le permite să ajute doar cetățenii care au deja câini acasă.
-
Maidanezii rămân „ai nimănui”: Deși aceștia sunt sursa principală de înmulțire necontrolată, statul preferă să amendeze firmele sau cetățenii, în loc să permită direcțiilor județene să intervină direct asupra populației comunitare.
-
Externalizarea responsabilității: În loc de o soluție unitară, statul forțează parteneriate cu ONG-uri precum Adăpostul Speranța pentru a acoperi vidul lăsat de legislația restrictivă.
Dacă cineva poate explica mai clar această situație este rugat să ne comunice pe pagina de facebook ”animalzoo.ro”
Obligație legală pentru firme: Amenzi de până la 10.000 de lei
Problema câinilor comunitari generează suferință animală, dar și riscuri reale pentru oameni și costuri publice masive pe termen lung. Sterilizarea în masă rămâne singura cale civilizată de a stopa acest fenomen.
Direcția Protecția Animalelor Ilfov reamintește tuturor companiilor că au obligații clare:
-
Responsabilitate juridică: Firmele care ”dețin” animale pe spațiile lor sunt obligate prin lege să le sterilizeze. Problema este cu termenul ”dețin”, practic dacă un câin ecomunitar intra pe proprietate, deși tu nu îți asumi dreptul de stăpân, autoritățile pot considera că acesta îți aparține.
-
Sancțiuni dure: Nerespectarea acestei obligații se sancționează cu amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei.
Un apel la implicare civică
Soluția reală nu stă în amenzi, ci în acțiune. Consiliul Județean Ilfov invită toate firmele care se confruntă cu prezența câinilor în curți să colaboreze pentru a găsi variante de sterilizare, urmând exemplul centrului Doraly.
„Împreună putem face diferența și putem construi o societate mai civilizată și mai responsabilă.”
Pentru detalii despre cum puteți colabora cu autoritățile și clinicile mobile, Direcția Protecția Animalelor CJ Ilfov poate fi contactată la numărul de telefon: 0751 235 009.
