Incredibil! Dacă foloseau o metodă veche nu mai murea atâtea animale în incendiile din Australia

Incredibil! Dacă foloseau o metodă veche nu mai mureau atâtea animale! Un profesor român stabilit în Australia a făcut vorbit despre un subiect extrem de important dezbătut de-a lungul întregii planete. El spune că autoritățile trebuiau să folosească o metodă veche pe care aborigenii o foloseau mereu ca prevenție.

În acest fel, cele 23 de persoane și sutele de milioane de animale nu-și mai pierdeau viața în incendiile ce s-au răspândit pe mai mult de cinci milioane de hectare, potrivit hotnews.ro.

Incredibil! Dacă foloseau o metodă veche nu mai mureau atâtea animale. Incendiile sunt obișnuite

Daniel Ioniță, în vârstă de 60 de ani, lector la Universitatea Tehnologică din Sydney, unul dintre românii stabiliți în Australia, a oferit pentru sursa citată o imagine a modului în care se dezbate această catastrofă ecologică.

Românul stabilit de 20 de ani în Australia spune că este un ecologist desăvârșit.

”Nu e nici pe departe prima dată când se întâmplă, se întâmplă aproape în fiecare an. Australia este un continent cald, iar în mare parte are climă tropicală pe coastă, iar în interiorul țării este climă deșertică. De aceea incendiile sunt obișnuite.

Dar în ceea ce privește intensitatea și întinderea incendiilor de acum, acest lucru nu s-a mai întâmplat din 1939. (…)

Semnul de întrebare este următorul: în ce măsură este de vină încălzirea globală în sine față de ce se întâmplă acum în Australia: 130 de focuri, jumătate nu sunt controlate, cel puțin 21 de oameni au murit deja, sute de locuințe au fost distruse. În ce măsură deci este numai încălzirea globală de vină sau sunt și alți factori? (…)

Discuția este polarizată în Australia și în restul lumii. Pe de o parte, avem criticii guvernului care spun că guvernul trebuie să accepte realitatea încălzirii globale și să acționeze din acest punct de vedere.

Pe de altă parte, există opiniile oamenilor care trăiesc de zeci de ani în acele locuri afectate de foc, cum ar fi fermierii, locuitorii din micile orașe și din satele afectate și, în special, brigăzile de pompieri voluntari care acționează în acele locuri și care au de-a face an de an cu aceste incendii. Din punctul lor de vedere, mare parte din cauză o reprezintă modul în care, acum 20-30 de ani în urmă, toate guvernele din Australia (atât cele locale, cât și cel federativ) au decis să ia măsuri pentru ocrotirea parcurilor naționale și a mediului.

Australia are cea mai mare suprafață din lume, ca procent de parcuri naționale din suprafața țării. Transformarea pădurilor în parcuri naționale a fost văzută de specialiști, birocrați și de verzi, partidul pentru care eu am votat, ca fiind măsuri bune. E vorba, printre altele, de interzicerea în majoritatea parcurilor naționale a accesului autoturismelor 4X4, închiderea multora dintre potecile și drumurile neasfaltate.

Pe acele drumuri puteau să intre anual și pompierii locali care curățau și care făceau arderi preventive. Aici trebuie să adaug o notă tehnică: de mii de ani, aborigenii foloseau această metodă a arderii preventive.

Australia este în mare măsură acoperită cu eucalipt care are un lemn de esență tare, iar frunzele acestuia conțin uleiuri volatile, ce ard extrem de ușor. Frunzele de eucalipt rămân uscate, se adună an de an și se transformă într-un fel de combustibil care, atunci când ajunge focul la ele, pornesc și ard cu o putere extraordinară.

Timp de mii de ani, aborigenii au practicat această tehnică de ardere preventivă.

Acum, în timpul acestei crize, au început să fie consultați bătrânii, înțelepții clanurilor aborigene care mai știu cum se fac aceste lucruri. Cert este că fermierii din zonele respective colaborau cu aborigenii și făceau incendii preventive în sezonul rece, între mai și august, când e iarna australiană și nu bate vântul foarte tare.

Se tăiau arborii care erau prea apropiați unii de alții

Se tăiau arborii care erau prea apropiați unii de alții și se ardeau preventiv zonele de trecere. Se ardea o porțiune destul de mare ca atunci când vine focul acesta să nu poată să traverseze ușor. Erau niște locuri delimitate, știute, în special în apropierea localităților și a fermelor.

Aceste incendieri controlate au fost oprite argumentându-se că trebuie să protejăm parcurile naționale și pădurile de stat și să lăsăm ca natura să-și urmeze cursul ei firesc. Să nu ne mai atingem de natură. Intenția a fost bună însă Australia nu a avut niciodată acest „lux”. Nici pe vremea aborigenilor ei nu lăsau natura să-și facă de cap pentru că nu mai aveau unde trăi. Ei practicau aceste tehnici pe care, în mod bine intenționat dar greșit, diferitele guverne le-au oprit. (…)

În primul rând, incendiile care au fost până acum nu au avut nici măcar a zecea parte din suprafața și intensitatea celor de acum. Iar aici, da, intervine încălzirea globală. Australia trece printr-o secetă îngrozitoare. În unele zone este secetă de cinci ani de zile. Cresc temperaturile este clar că este un efect al încălzirii globale.

Dar, fără să fiu expert în domeniu, cred că doar între 10-20% din ce se întâmplă acum este cauzat de încălzirea globală. Undeva la 80% din intensitatea focului și din faptul că acesta s-a extins atât de mult se datorează acestei neglijențe, neștiințe, ignoranțe, de a lăsa să se adune acest combustibil care sunt frunzele de eucalipt (care ard exact cum arde gazul sau motorina). (…)

Fără a nega, desigur, impactul încălzirii globale. Aici este o greșeală care se face nu numai în Australia, ci în toată lumea. Există academici care studiază și care scriu tot felul de teorii. Și există oamenii care trăiesc la fața locului și care văd cum se adună aceste frunze de eucalipt, crengi uscate și cum crește grosimea de la sol din ce în ce mai mult. Ei încearcă să ceară ajutor, dar nimeni nu-i ascultă pentru că deja s-au închis opiniile și urechile politicienilor. Nimeni nu se atinge de parcurile naționale, vrem să le protejăm și gata. Intenții bune, dar negândite”, au fost principalele idei expuse de Daniel Ioniță în interviul acordat hotnews.ro.