În România pot animalele de companie moșteni averea stăpânilor?

În România pot animalele de companie moșteni averea stăpânilor? Este ceva obișnuit ca după moarte averea să fie lăsată familiei sau celor apropiați, care ne-au fost alături în timpul vieții. In alte țări au fost întâlnite cazuri în care animalele de companie, extrem de dragi răposaților, au primit o parte din bunurile acestuia sau chiar toată averea prin testament. Cu toate acestea, v-ați întrebat vreodată dacă animalele de companie pot moșteni averea stăpânilor  în România?

Pot moșteni pisicile sau câinii averea stăpânilor?

Din punct de vedere legal, în țara noastră, persoanele care doresc să-și lase averea prin testament, fie că este vorba despre toată sau doar o parte din ea, nu pot decât dacă persoana legatarului este determinată. Acest lucru înseamnă că beneficiarul trebuie să poată răspunde eventual în fața oricărei obiecții privind succesiunea.

Având în vedere acest detaliu, orice testament care are ca beneficiar un animal este automat nul. De asemenea, au existat solicitări în acest sens, însă notarii le-au respins, deoarece nu aveau suportul legal.

Legea interzice autentificarea unui testament care nu determină clar moștenitorul, indiferent dacă este vorba despre o persoană fizică, o parohie, o fundație sau alte instituții.

Portița prin care poți lăsa moștenire averea unui animal de companie

Cu toate acestea, există o mică portiță în lege de care unii pot profita. Prin urmare, averea poate fi trecută pe numele unei pisici, unui câine sau papagal, doar dacă se indică persoana care are grijă de animalul respectiv.

Legea moștenirii 2022

În România pot animalele de companie moșteni averea? Legea moștenirii reglementează fiecare aspect cu privire la cota de parte a succesorilor. Astfel, vor fi prevenite potențiale litigii între aceștia. Potrivit Codului Civil, moștenirea poate fi făcută în două feluri:

• Cea legală prin care se oferă anumite drepturi rudelor și soțului;
• Cea testamentară în care este redată în formă concretă dorința celui care a lăsat moștenirea.

De asemenea, tot în Codul Civil, sunt menționate persoanele care nu sunt demne de a moșteni ceva. Este vorba despre:

• persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil (moștenitor) care, dacă moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocaţia la moştenire a făptuitorului;
• pot fi declarate nedemne de a moșteni, în termen de un an de la data deschiderii moștenirii (nedemnitatea judiciară);
• sunt nedemne de drept – poate fi constatată oricând de către instanța judecătorească sau notarul public;
• persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel care lasă moştenirea.

Totodată, legea stabilește dacă persoana nedemnă nu are posibilitatea de a moșteni nici prin testament, nici legal persoana în raport cu care se stabilește nedemnitatea succesorală.