O echipa internationala, coordonata de cercetatori din cadrul Insitutului de Stiinta si Tehnologie al Universitatii din Okinawa, Japonia, a realizat segmentarea genomurilor a doua specii de viermi acvatici, cunoscuti sub numele de viermi-ghinda si au descoperit ca acestia au gene similare cu multe dintre animalele cunoscute noua.Potrivit Science Daily, citat de descopera.ro, mai mult decat atat, o parte din structura genetica a acestor vietuitoare este asemanatoare cu cea a omului. Pe parcursul cercetarilor au fost descoperite peste 8.600 de familii de gene caracteristice deuterostomiilor, o specie de animale care a trait pe Terra in urma cu 550 de milioane de ani.Pe parcursul evolutiei formelor de viata, aceste gene au fost transmise unei varietati impresionante de animale, de la viermi si stele de mare, pana la caini si chiar oameni. In cazul speciei umane, se pare ca aproximativ 70 de procente din genele noastre ar proveni de la acest stramos comun.Sursa mentionata arata ca, acum 550 de milioane de ani, o mare diversitate de animale au inceput sa apara, in timpul fenomenului cunoscut sub denumirea de Explozia Cambriana. Astfel, pe Terra si-a facut aparitia un numar enorm de vietati, ale caror caracteristici erau extrem de diverse. Datorita segmentari genomului grupului deuterostomiilor, oamenii de stiinta pot afla cum au evoluat aceste animale, incepand cu Era Cambriana.Viermii-ghinda sunt vietuitoare marine, care traiesc pe fundul oceanelor si se hranesc cu materia ramasa in urma filtrarii apei prin propriul corp. Pentru analize, specialistii au folosit doua specii de viermi, Ptychodera flava, recoltati din apropierea insulelor Hawaii, respectiv Saccoglossus kowalevskii, intalniti in apele Oceanului Atlantic. Exemplarele gasite au fost analizate pentru a li se segmenta genomul si a se afla, astfel, similaritatile cu structura genetica a stramosului comun.Pe parcursul cercetarilor, specialistii au facut comparatii intre genomul a 32 de specii de animale si cel al viermilor-ghinda. Au fost descoperite, astfel, peste 8,600 de gene omoloage, provenind de la o forma de viata comuna: deuterostomiile. In acest fel, s-a putut demonstra faptul ca unele parti anatomice ale animalelor au o structura genetica similara, printre acestea: bratele umane, aripile pasarilor sau aripioarele pestilor.Duplicarea continua a genomurilor animalelor a facut ca cele 8600 de gene comune deuterostomiilor si oamenilor sa corespunda unui numar de cel putin 14.000 de gene ale ADN-ului uman, adica 70% din total.Cercetarile au mai pus in evidenta un grup de gene caracteristic atat viermilor-ghinda, cat si oamenilor. Acestea s-au transmis de la deuterostomii catre celelalte specii de animale, pe parcursul procesului de evolutie a formelor de viata vertebrate. O dovada a asemanarii genetice dintre noi si specia de viermi amintita este prezenta unui organ similar ca structura: faringele. Acesta este intalnit in cazul animalelor vertebrate, care au aparut si s-au dezvoltat in mod diferit fata de vietuitoarele cu structura nevertebrata.
