Din cuprinsul articolului
Elefanții sălbatici se joacă, îi ajută pe membrii bolnavi ai speciei lor și își dădăcesc puii unii altora, ceea ce sugerează că s-au domesticit. Un nou studiu sugerează că elefanții sălbatici s-ar fi domesticit singuri, un proces care a fost identificat anterior și la oameni.
Timp de mii de ani, oamenii au domesticit sau au crescut alte animale, cum ar fi câinii și caii, pentru a le spori prietenia, a reduce agresivitatea și a spori cooperarea. Unii oameni de știință cred că un fenomen similar, numit auto domesticire, a conferit oamenilor trăsături întâlnite în mod obișnuit la animalele domestice.
Cercetătorii au descoperit că elefanții și oamenii au maxilarele relativ scurte
În timpul auto domesticirii, indivizii care sunt mai puțin agresivi și mai cooperanți au mai multe șanse să se reproducă cu succes și să își transmită genele. Cu toate acestea, experții au declarat pentru Live Science că ideea care stă la baza „auto-domesticirii” nu se susține cu adevărat.
În noul studiu, Limor Raviv, care studiază la Institutul Max Planck din Olanda, și colegii săi sugerează că și elefanții s-au auto-domesticit. Descoperirile au fost publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences. Oamenii de știință au comparat elefanții africani sălbatici din specia Loxodonta africana și cu oamenii în ceea ce privește 19 trăsături sociale, cognitive și fizice.
Cercetătorii au descoperit că elefanții și oamenii, nu sunt foarte agresivi, se joacă mult, au o copilărie lungă, ajungând la adolescență la 10-20 de ani și își dădăcesc reciproc puii. De asemenea, au descoperit că elefanții, au maxilarele relativ scurte, o trăsătură întâlnită frecvent la alte animale domesticite și despre care se crede că este un produs secundar al selecției pentru alte trăsături în timpul domesticirii.
Comparând genomul elefanților sălbatici din savana africană cu cel a 261 de mamifere domesticite, cum ar fi câinii, pisicile și caii, oamenii de știință au identificat 79 de gene legate de domesticirea la alte specii care par să fi devenit mai frecvente în generațiile de elefanți de-a lungul timpului.
Descoperirile sugerează că elefanții au fost auto-domesticiți, au scris cercetătorii în lucrarea lor. Un factor care a determinat aceast lucru ar putea fi „dimensiunea masivă și forța relativă” a elefanților, deoarece aceștia sunt „mai puțin preocupați să se sustragă sau să lupte cu alte animale pentru supraviețuire”, au scris cercetătorii în lucrarea lor. Fapt ce ar putea permite giganților blânzi să „elibereze resurse cognitive și să deschidă oportunități pentru explorare, comunicare și joacă”, a scris echipa.
Dar alți experți nu sunt convinși de acest concept
„Este o idee amuzantă, dar cu siguranță nu sunt convins de auto-domesticire ca și concept”, a declarat pentru Live Science, Dominic Wright, un biolog evoluționist care studiază domesticirea la Universitatea Linköping din Suedia. „Sunt cu siguranță de acord că oamenii au evoluat pentru a avea o socialitate sporită și o comunicare sporită, dar nu cred că este nevoie să aduci acest termen de auto-domesticire pentru oameni sau elefanți”. Termenul este inutil, deoarece nu ne ajută să înțelegem cum are loc domesticirea animalelor sau evoluția comportamentului social, a spus Wright.
În plus, dovezile genetice din studiu sunt slabe, a spus Wright, care nu a fost implicat în cercetare. „Ei leagă genele de la elefanți cu căile genetice despre care se crede că sunt implicate în domesticirea altor animale, dar asta nu ne spune cu adevărat dacă acele gene contribuie de fapt la faptul că au trăsături asociate cu domesticirea, ele pot avea orice altă funcție. Personal, nu aș folosi conceptul de auto-domesticire, dar asta este mai degrabă o problemă semantică”, a declarat Per Jensenun genetician care studiază domesticirea animalelor la Universitatea Linköping din Suedia, care nu a fost implicat în studiu.
Cu toate acestea, studiul prezintă o „idee interesantă” care ajută la „declanșarea unor noi gânduri despre cum a evoluat cooperativitatea crescută și agresivitatea redusă”, ceea ce ne-ar putea ajuta în cele din urmă să găsim modalități de a reduce agresivitatea la oameni, a spus Jensen.
