De 854 Vizualizari

Prietenul văzător al unui nevazător, câinele ghid

Nevăzătorii se deplasează greu în jungla urbană. Neatenți și interesați de rezolvarea propriilor probleme trecem nepăsători pe lângă cei mai puțin norocoși, pe lângă cei cu care viața joacă trist. Zgomotele orașului derutează grav un nevăzător, practic acesta ar trebui să fie deținut în propriul cămin. Bastonul alb a devenit invizibil pentru mulți dintre noi, pietoni și șoferi, suntem orbi, oribi la problemele altora. 

O rezolvarea pentr acești nevăzători sunt câinii ghid. Câinii ghid sunt încă rari în România. Antrenamentul lor este foarte îndelungat, iar în procesul de acomodare, stăpânul practic este dresat împreună cu patrupedul. Deşi există un cadru legal care defineşte folosirea câinelui ghid, aplicarea legii la nivel individual de multe ori lasă de dorit.

 

Cum e să circuli în Cluj cu un astfel de patruped am aflat de la Iulian Bodea, un nevăzător proprietar de câine ghid, prin articolul realizat de Radio Romania Cluj.

Iulian este nevăzător şi lucrează ca maseur. Spre deosebire însă de alte persoane cu deficienţe de vedere care se deplasează cu baston şi cu mijloace tehnologice, el şi-a ales un însoţitor: dar nu unul uman, de care s-ar simţi poate mult prea dependent, ci un însoţitor cu patru picioare, pe nume Boby:

Iulian Bodea: Cu bastonul merg greoi. Câinelui îi dau drumul şi mă duc foarte repede, puţini se ţin de mine!

Andrea Nagy: Cât timp durează antrenamentul?

Iulian Bodea: Cam până la 2 ani e disciplina, după aceea intră în dresajul special. Atunci se vede dacă se încadrează ca şi câine ghid sau nu; dacă nu, îl dresează pentru a fi câine de terapie.

Andrea Nagy: Ce vârstă are Boby acum?

Iulian Bodea: El are 4 ani şi jumătate. Aici s-a oprit ca să ne arate că e bordură, iar acum se opreşte că urcăm scările. Hai, Boby!

În România, câinii ghid sunt mult mai rari decât ar trebui să fie. Foarte mulţi nevăzători cred că i-ar costa mii de euro ca să obţină un astfel de însoţitor patruped. Fundaţia Light into Europe din Bucureşti oferă gratuit câinele şi hrana pentru el, proprietarul nevăzător trebuie doar să-i acorde animalului respect şi încredere.

Cu ajutorul lui Boby urcăm în autobuz, unde apar probleme atunci când locurile speciale pentru cei cu dizabilităţi sunt ocupate de cei cărora nu le sunt destinate:

Iulian Bodea: Locurile care sunt la uşa a doua de la autobuze sunt pentru cei cu handicap. El te duce direct acolo. Dacă sunt ocupate, el se opreşte pe culoar; şi atunci blochează şi nu mai poate trece nimeni, mai ales că e lung când se culcă!

Citeste mai departe aici interviul realizat de Andrea Nagy.

Comenteaza articolul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

* Accept ca numele si adresa de email furnizate de mine sa fie folosite pentru a participa la sectiunile de comentarii din paginile animalzoo.ro

 

powered by Binbox

X