Stiati ca, in Romania traiesc 31 de specii de lilieci protejate prin lege? Printre ele exista si specii foarte rare, precum liliacul cu aripi lungi, liliacul cu potcoava sau liliacul carn.In fiecare an, Fundatia Visul Luanei impreuna cu Asociatia Wilderness Research and Conservation, prin programul comun Protectia si Studiul Liliecilor, realizeaza interventii in cazul liliecilor aflati in pericol. Pentru ca, in perioada rece, liliecii hiberneaza si de aceea au nevoie de un mediu linistit pentru a nu isi consuma rezervele de grasime acumulate pe timp de vara.Anumite specii de lilieci migreaza din Sudul Rusiei pana in Romania, pentru a hiberna la o temperatură optima. Avand in vedere ca mare parte a padurilor cu arbori batrani, care au scorburi, au disparut, liliecii s-au adaptat noului mediu, gasind adapost in crapaturile cladirilor (sau cel mai adesea, in turlele bisericilor).Specialistii de la Visul Luanei spun ca, de la inceputul programului de protectie, nu a fost perioada rece fara un caz de relocare a unei colonii de Nyctalus noctula (liliacul de amurg), dintr-unul sau mai multe imobile aflate în renovare sau construcţie.Spre exemplu, potrivit Digi24, in turla bisericii din satul clujean Somesul Rece se adapostesc, de aproape 80 de ani, aproape 500 sute de lilieci. Sunt specii protejate prin lege si tocmai de aceea nu pot fi mutate fara o derogare specială de la Guvern.Localnicii se tem, insa, de lilieci si recunosc ca au incercat de mai multe ori sa ii alunge.„I-am vazut, noaptea pe aici veneau, treceau numai zbar. Ti-e frica… musca. Erau inainte multi, foarte mult„, a declarat un localnic. „Sunt folositori, nu sunt folositori? Nu stiu, atat stiu -sa ai grija sa nu ti se bage in par”, a spus o alta localnica.Tocmai astfel de mentalitati incearca sa schimbe membrii Asociatiei pentru Protectia Liliecilor din Romania. Ei au facut un proiect pentru salvarea coloniilor de animale care traiesc in biserici si camine culturale din sase judete. Proiectul este finantat de Norvegia cu 133.000 de euro.Liliecii sunt animale protejate prin lege si pot sa aduca multe beneficii omului! „Cel mai mare beneficiu este consumul en gros de insecte. De exemplu, un singur liliac dintr-o colonie, intr-o singura noapte poate sa consume aproximativ 2.000 de tantari. Liliecii nu se baga in parul nostru, nu o sa ne consume sangele”, a explicat Bücs Szilárd, omul care omul care a pus bazele unei “colonii” de protectie a mamiferelor inaripate .”Pe baza cifrelor, incepand cu secolul XX, populațiile de lilieci din Europa (si in special cele din Europa Centrala) au suferit un colaps brusc si dramatic, finalizat, in multe cazuri, cu disparitia unor colonii de mii de exemplare, si cu diminuarea efectivelor cu aproape 100%. In perioada anilor ’60 – ‘70, mai multe specii de lilieci erau amenintate cu disparitia completa din Europa. Aceste reduceri drastice erau rezultatul schimbarii destinatiei terenurilor (in special pentru agricultura), intruziunii omului in habitate noi si implicit fragmentarii lor, dar si consecinta a folosirii materialelor toxice (pe baza de DDT si lindan) in tratamentul materialului lemnos din cladiri. Colonii cu mii de exemplare au fost, pur si simplu, otravite din cauza faptului ca pielea liliecilor a venit in contact direct cu aceste toxine. Un aport semnificativ negativ asupra coloniilor l-a avut si turismul din pesteri, respectiv deschiderea unor pesteri pentru publicul larg, liliecii fiind foarte sensibili la perturbari si, in general, la prezenta umana.In consecinta, au fost elaborate legi pentru protectia liliecilor, a adaposturilor (pesteri, cladiri, scorburi), dar de multe ori aceste legi nu sunt de ajuns, sau nu sunt aplicate corespunzator. Din aceste motive este necesara o cat mai intensa si reala protectie a liliecilor, cu participarea publicului, a comunitatii de cercetatori de lilieci (chiropterologi) din Romania, dar si a speologilor si administratorilor de arii protejate. Trebuie sa insistam asupra faptului ca liliecii au locul lor binestabilit si foarte necesar in ecuatia vietii”, mai spune Bücs Szilárd, intr-un interviu acordat lui Sebastian Radu.
