Avantaje si dezavantaje ale raselor de caini fara par

Chiar daca patrupezii nu sunt purtatori de alergii, oamenii pot fi alergici la diverse substante transmise prin intermediul cainilor, cum ar fi alergia la polen, care se manifesta prin mancarimi, curgerea ochilor, nas infundat, tuse, inroseli ale pielii, umflaturi sau probleme de respiratie.Acesti caini fara par cer un minim de toaleta cu toate ca, in cazul lor, foarte importanta este ingrijirea pielii. Proprietarii lor nu vor fi deranjati de mirosuri neplacute si nici nu vor trebui sa aspire asiduu parul cazut pe toate obiectele de mobilier sau pe covoare.Dezavantajele acestor rase sunt legate de faptul ca animalele sunt predispuse la alergii ale pielii, infectii sau acnee.Contrar ceea ce s-ar putea crede, cainii fara blana au nevoie de baie mai des decat cei cu par.Pentru a preveni problemele cutanate, se recomanda o baie saptamanala cu un sampon special, precum si o hrana bazata in principal pe acizi grasi.Iarna, cainii fara par au nevoie de protectie impotriva frigului.Vara, cainii fara par au nevoie de crema protectoare impotriva arsurilor solare. Toate rasele fara blana, cu exceptia Terrierului American, sunt predispuse la probleme dentare.Acesti caini hipoalergici nu dau batai de cap in privinta parului lasat prin casa. Si chiar daca intampina des probleme de sanatate legate de sensibilitatea pielii sau de dantura, rasele prezentate mai jos sunt usor de intretinut. In plus, nu miros si nu vor avea vreodata purici.Cainele Chinezesc cu Creasta sau Xoloitzcuintle nu se mai bucura de foarte mare atentie. Insa exista oameni care prefera aceste animale de companie deoarece nu miros, nu au purici si nici nu naparlesc. In ceea ce priveste Cainele Chinezesc cu Creasta, aceasta pare sa fie cea mai cunoscuta rasa de caine fara par. Cu toate ca exista si o varianta de caine care are un puf ce ii acopera corpul, patrupezii fara blana au doar niste smocuri de par in regiunea capului, pe picioare si pe coada. Este de notat ca ambele varietati pot aparea in cadrul aceleasi nasteri. Acesti caini sunt jucausi, latra foarte putin si le place sa stea in preajma stapanului.Cainele Khala cunoaste doua varietati: Khala Medio (cu picioarele scurte) si Khala Grande (cu picioarele lungi). Sunt afectuosi cu cei din familie, insa indiferenti sau chiar agresivi fata de straini.Cainele „Orhideea peruviana” este „chel”, cu exceptia unor smocuri de par amplasate pe cap. Din cand in cand, un astfel de caine se poate naste si cu blana. Rasa este sensibila la lumina soarelui, cainele fiind denumit si Floarea Lunii. Terrier-ul American fara par – este un urmas al terrierului. Primul terrier fara par era o femela, nascuta in 1972, in Louisiana. Ea dat nastere unor pui asemanatori. Ceea ce deosebeste Terrier-ul american fara par de alti caini este ca, pentru obtinerea unui asemenea exemplar, este nevoie de doua gene, nu doar de una, cum este cazul tuturor celorlalti caini. De asemenea, au glande sudoripare si nu manifesta tendinta pentru boli dentare, ca in cazul altor rase. Se aseamana cu stramosii lor prin inteligenta, natura jucausa si prin faptul ca nu cunosc frica.Rasa Xoloitzcuintli sau Cainele Mexican fara par – oate fi intalnit in mai multe variante de culori si marimi (toy, mic sau standard). Versiunea mica poarta numele de Tepeitzcuintli. De retinut este ca atat varianta cu par scurt, cat si cea fara par pot aparea in cadrul aceleasi nasteri. Este o rasa rezistenta, fiind populara datorita inteligentei, afectiunii si protectiei manifestate fata de stapan.