Sari la conținut
Home » Vânătorii din Germania cer o acţiune sporită pentru a combate invazia de ratoni

Vânătorii din Germania cer o acţiune sporită pentru a combate invazia de ratoni

  • de

Autor: Alexandra PostelnicuO asociaţie a vânătorilor atrage atenţia că este nevoie de eforturi suplimentare pentru a diminua invazia tot de mare de ratoni din Germania, care permite vânarea acestor animale de la ieşirea lor din captivitate în anii 1930, relatează site-ul thelocal.de.Asociaţia germană de vânătoare a precizat săptămâna trecută că peste 71.000 de ratoni au fost omorâţi în sezonul de vânătoare 2011-2012, cu circa 3.300 mai mulţi decât cu un an în urmă. În Germania ar trăi circa jumătate de milion de ratoni.Acest animal cu blană din America de Nord este considerat dăunător în Germania, din cauza tendinţei de a vâna o gamă largă de animale, dar şi păsări, lilieci şi orice altceva pot prinde.”Ecologiştii şi vânătorii sunt de acord că ratonii trebuie vânaţi mai intens”, a declarat jurnalistul specializat în vânătoare Peter Burckhardt.”Ratonul este un căţărător binecunoscut şi un mare carnivor. Poate ajunge la cuiburi în copaci unde alţi prădători nu o pot face”, a spus zoologul Ragnar Kinzelbach.Ratonii au început să se înmulţească în întreaga Germanie în anii 1930 după ce au fost aduşi din SUA la Berlin şi Kassel. Acum pot fi văzuţi în jurul coşurilor de gunoi şi prin grădini în aproape fiecare land.”Este clar că ratonul acoperă o nişă ecologică”, a spus Johannes Prüter, şeful rezervaţiei naturale din jurul fluviului Elba. El a adăugat că există dovezi clare care arată că numărul lor este în creştere, iar unii au fost văzuţi dând târcoale chiar şi cuiburilor vulturilor de mare.Însă ratonul nu este cea mai mare îngrijorare pentru vulturii de mare. „Nurca este şi mai periculoasă, deoarece umblă de-a lungul apei, acolo unde îşi au cuibul aceste păsări”, a explicat zoologul Kinzelbach.Vina pentru invazia de ratoni aparţine oamenilor, scrie Neozoen, revistă de zoologie. Traficul şi monocultura agricolă din Germania au ucis speciile native, care, într-un mediu mai puţin stresant, ar putea integra mai uşor specii noi, fără probleme.