2509 Vizualizari

24 Iul, 2013 la 3:44 pm

“Salvatorul anonim” sau cum să faci un bine fără să ceri nimic la schimb

 “Puterea exemplului poate schimba lumea”, acesta este motto-ul unei fete care a ales să fie voluntar pentru animale

 

În lumea presei, o zi în care nu ai auzit o poveste interesantă e ca şi pierdută. O zi extraordinară, însă, e atunci când cunoşti oameni precum Ştefania Dragomir, o fată care lucrează într-o corporaţie, draguţă şi amabilă încă de la prima vedere, dar care are şi o poveste remarcabilă. Nu e doar “corporatistă”, ci e şi un veritabil salvator de animale, care nu se făleşte cu gesturile ei nobile nici măcar o secundă. Se simte bine aşa, “anonimă” şi nu aşteaptă laude, nu aşteaptă bani, ci ar vrea, dacă se poate, să îndemne oamenii la gesturi umane, prin puterea exemplului.

 

Ştefania locuieşte la marginea Bucureştiului. Mai exact, lângă pădurea Băneasa. “Ce care vor să-şi abandoneze câinii, aici îi lasă, la marginea pădurii”, spune ea. “Am găsit odată şase puiuţi de 2-3 luni, toţi ghemuiţi si speriaţi. I-am luat şi i-am cazat la un cabinet veterinar. Acolo au fost deparazitaţi şi li s-a făcut primul vaccin, iar de aici… A început lungul şir al căutarilor de adoptatori pentru zeci de câini. În cazul menţionat am pus poze pe Facebook şi au apărut doritorii. Nu din prima, dar încet, încet. Văzând că există oameni cu suflet, care vor să ofere o viaţă mai bună animăluţelor, m-am ambiţionat să fac şi mai mult”, povesteşte ea. “Aşa mi-a venit o idee de a promova într-un petshop din mallul din vecinătatea mea, un câine maidanez, dar care are toate vaccinurile la zi, care e deparazitat şi are investigaţiile medicale făcute. Conducerea petshopului a fost de acord şi prin acest program şi-au găsit familii trei căţeluşi”, ne spus Ştefania cu o sclipire în ochi, o sclipire din aceea… de om bun.

download10

Plăteşte un îngrijitor pentru a avea grijă de cânii găsiţi

 

Ştefania stă la bloc şi nu are spaţiu “de depozitare”, spunem noi, în glumă. Iar drumurile zilnice pe lânga pădurea Băneasa o făceau să nu se întoarcă deseori cu mâna goală. Azi un pui de căţel, maine un căţel mai mare şi tot aşa. “M-am gândit cum aș putea să țin și alți căței, neavând o curte în care să-i cazez și așa a venit ideea de a da un anunț în ziar, în care solicitam un îngrijitor de căței la propriul domiciliu. Practic, le explicăm oamenilor care sunau că am nevoie să-mi crească porcul pentru câteva luni, în grădina lor, numai că porcul era un câine, doi, trei. Bineînțeles, contra cost și cu mâncare adusă de mine. Așa am rezolvat și problemă cazării care, de altfel, este cea mai importantă”, ne-a zis tânăra cu suflet mare. Şi, deci, Ştefania plăteşte o sumă de bani lunar, din propriul salariu, fără a avea vreo pretenţie din partea celor care adoptă sau a celor care vor să ajute. Preferă să vadă un animăluţ fericit, decât o haină “de firmă”. ”Cred că mulţi mi-ar înţelege această alegere, dacă ar încerca să ajute un animal măcar o singură dată”, a explicat ea.

stefania

  “Acasă îl am pe Pupi, cățelușul meu iubit, iar al doilea căţel este mereu altul. Asta fiindcă doresc să ofer șansa unei vieți frumoase și altor căței nefericiți.” Ştefania Dragomir – voluntar şi om cu suflet bun

“Totul a început într-o iarnă…”

 

I-au plăcut dintotdeauna animalele, dar “meseria” ei de salvator a început acum trei ani. “Totul a început într-o iarnă, când în cartierul în care locuiesc a apărut un câine maidanez extrem de slab, atât de slab încât i se vedeau coastele. Fiind frig afară, n-am putut să mă prefac că nu-l văd înfometat și înfrigurat și l-am cazat provizoriu pe holul meu de la intrare, pe care l-am baricadat cu un dulap. Am început să întreb toţi prietenii, rudele dacă nu-și doresc un cățel. Între timp l-am dus la un cabinet veterinar, l-am deparazitat și vaccinat. Norocul ne-a surâs și am găsit un prieten care tocmai își construia o casă. Nu locuia încă acolo, dar se ducea zilnic pentru lucrări și a acceptat să îl ia. Eu, de bucurie, m-am oferit să-i cumpăr o cușcă! Şi uite așa Leia, fiindcă așa a fost botezată, a fost salvată. Mare bucurie, mare și m-a cuprins un sentiment de fericire imens!”, povesteşte Ştefania fericită, retrăind acele momente în gândurile ei.

 

Leia

Leia

Dacă ai un job normal, îţi permiţi să faci o faptă bună

Foarte mulţi oameni suţin că doresc să se implice, dar totuşi, nu o fac. Urmează o întrebare logică: sunt cheltuieli mari în adoptarea şi îngrijirea unui maidanez? “Probabil din comoditate, teamă sau din nepăsare”, ne răspunde tânara. “Pot să spun ca m-am lovit şi eu de sentimentul de teamă de a nu găsi un stăpân, dar l-am depăşit fiindcă am încercat să gândesc pozitiv. Vorbesc de începuturi, acum când am deja peste 30 de căţei salvaţi, ştiu sigur că voi găsi adoptatorul căutat. Dacă vorbim de costuri, ele nu sunt colosale, iar dacă ai un job normal precum am şi eu, te descurci foarte bine. Un vaccin este 40 de lei, iar e vorba de un câine matur, nu ai nevoie decât de unul – pentru pui schema terapeutică presupune trei. Deparazitarea costă circa 5-10 lei o pastilă. De asemenea, căţeii se pot castra gratuit prin diverse programe ale asociaţiilor, nu trebuie decât să cauţi puţin pe net şi să aflii unde şi cum. În principiu, este vorba de voinţă”, ne oferă Ştefania răspunsul complet.



download9

Unii dintre maidanezi ajung în străinătate

Prin pagina ei de Facebook, Ştefania face minuni! Distribuie, comentează şi postează cât poate de mult, ştiind că dacă mesajul ajunge la persoana potrivită, povestea va avea un final fericit. “Am găsit cinci pui de căţel abandonaţi în pădurea pe lânga care eu trec în fiecare zi. Erau foarte speriaţi şi extrem de frumoşi, cu o blaniţă neagră cu pete albe, foarte lucioasă. I-am luat şi i-am cazat la veterinar pentru deparazitări şi primul vaccin, apoi i-am dus într-un adăpost privat. Din păcate acolo nu se socializa cu ei şi au rămas la fel de timoraţi. Primul pui, o fetiţă, a plecat în Germania. M-am ocupat de tot ce înseamnă acte, paşaport, toate vaccinările. Domnii care au luat-o îmi trimit poze şi filmulete cu ea deseori! O cheamă Paula. Cu ceilalţi patru am avut mai mult de aşteptat. Pentru următorul pui am primit o cere de adopţie din Târgu Jiu. Din păcate, nu s-a terminat povestea aşa cum îmi doream”, spune ea în timp ce se uită în telefon, la pozele lor.

download14

“Îmi pare rău că am învăţat pe pielea lui”

 

Suspină şi îşi continuă ideea cu un regret vizibil pe chip: “Nu mi-a trecut prin cap să sa-l ajut să socializeze, să încerc să-l fac să se împrietenească mai mult cu oamenii şi am crezut că dacă-l voi duce la noul stăpân, acesta se va ocupa de partea asta. Dar… A reuşit să fuga şi nu s-a mai întors. Niciodată nu voi mai duce un căţel speriat pe un teritoriu nou. Îmi pare rău că am învăţat pe pielea lui”.  Totodată, ceilalţi puiuţi au avut noroc, la fel ca şi primul: “Al treilea a fost adoptat de un domn care locuia într-un apartament şi care îşi dorea un căţel pentru fiul lui în vârstă de patru ani. Domnul mi-a descris bucuria copilului la întâlnirea noului prieten….A fost extraordinar! Ceilalţi doi băieţi rămaşi au fost adoptaţi de un tânăr care îşi construia o casă. S-au adaptat foarte bine, unul este foarte prietenos, celălalt a rămas mai fricos, dar amândoi beneficiază de dragostea unui stăpân şi asta este cel mai important”, ne descrie Ştefania, mulţumită că a reuşit să o scoată la capăt bine, chiar dacă a fost descurajată de cazul celui de-al doilea puiuţ.

Şi cam aşa e această tânără femeie. Când nu e la muncă, e în cabinetele veterinarilor, când nu e ocupată, e cu ochii în aganda în care îşi notează schemele de vaccinare ale sărmanelor patrupede pentru care se chinuie să le ofere un cămin iubitor.

Face toate astea pentru că poate şi din niciun alt motiv. “Eu sunt pur şi simplu o voluntară pentru căţei. Am viaţă personală, am un loc de muncă normal din care mă întreţin, am familie şi am probleme, deci sunt un om ca oricare altul. Singura diferenţă o face faptul că eu nu pot fi doar un spectator. Mă implic fiindcă iubesc animalele si pentru că au nevoie de noi”, încheie “salvatorul anonim”.

Leia Leia

  

 

 

 

 

 

Ti-a placut articolul? Aboneaza-te la newsletter-ul AnimalZoo

Tags:

6 Comentarii

  1. mihai toader spune:

    Stefania,
    Felicitari in primul rand pentru ceea de faci, ai un suflet mare. Te rog trimite-mi un email la misulica70@yahoo.com, incercam sa gasim un camin pentru un catel lovit de o masina. Momentan este gazduit de medicul veterinar care l-a operat – povestea o poti gasi pe animal zoo, despre cainele Misu. Important este sa nu ajunga din nou in strada. Daca stii pe cineva de incredere dispus sa-l adopte temporar sa zic, asa, contra cost, da-mi de veste, te rog. Multumesc.

  2. Ana-Maria Rotaru spune:

    Ce bine daca ar fi cat mai multi oameni ca ea!
    Sa-i dea Dumnezeu putere sa mearga mai departe cu aceste fapte bune!

  3. Felicitari din toata inima! Inteleg grijile dar si multumirea cand gasesti un camin pentru animalutele de pripas… Impreuna cu prietena Katy ,cu fiul(medic),nora mea si sotul meu am adapostit ,vaccinat ,castrat zeci de pisici si caini .Patru caini am reusit sa-i trimitem in Germania,spre adoptie,cu ajutorul medicilor de la ecarisaj.Acasa avem trei pisici si o catelusa toate de pe strazi…
    Nepotica noastra promite ca va face la fel cand va mai creste putin

  4. si eu am salvat 16 pisici din strada sunt castrate vaccinate deparazitate si ma descurc destul de greu dar nu ma plang

  5. ”Iubitorii de animale” sint complet sclerozati. Sint acei oameni pe care nu ii ia nimeni sa ii ingrijeasca si sa ii ajute sa revina printre oameni.

  6. TRADUCERE:

    Barbata-miu are bani si eu ii arunc pe caini.

Comenteaza articolul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

 

CITESTE SI