608 Vizualizari

28 Sep, 2015 la 10:59 am

Protectie pentru sturionii salbatici din Dunare

WWF (World Wide Found) - Romania sustine necesitatea protejarii sturionilor si dupa 2015, prin continuarea prohibitiei

„Specii aparute acum 200 de milioane de ani, sturionii sunt azi pe cale de disparitie. Cauza o reprezinta pescuitului excesiv, inainte de prohibitia totala aflata in vigoare pana la finalul anului si, in prezent, pescuitul ilegal pentru caviar. O masura necesara, dar nu suficienta pentru protejarea sturionilor, ar fi continuarea prohibitiei dupa finalul anului 2015. In acelasi timp, este necesara crearea unor mecanisme prin care pescarii sa fie sustinuti pentru a obtine venituri din surse alternative. Conform datelor obtinute in cadrul proiectului Life+ „Protejati sturionii, cel mai valoros dar al Dunarii”, conservarea sturionilor este sustinuta si de autoritatile implicate direct, precum si de catre pescari”, arata WWF – Romania.

Pentru a intelege mai bine fenomenul ce a dus la declinul sturionilor, WWF a dezvoltat un proiect menit atat sa adune informatii relevante din teren, cat si sa informeze comunitatile locale, pescarii, companiile si autoritatile. S-au realizat doua serii de interviuri fata in fata cu partile implicate direct, in 2013 si in perioada aprilie-iunie 2015. Astfel, a fost evidentiat rolul si impactul fiecarui actor principal din aceasta situatie, precum si modul in care s-a schimbat atitudinea acestora fata de situatia sturionilor.

Pescuit pentru supravietuire

In Romania, pescuitul reprezinta o activitate importanta pentru cei din lungul si din Delta Dunarii, majoritatea pescarilor intervievati declarand ca pescuitul este o ocupatie full-time, atat in 2013 (64,5%), cat si in 2015 (57,6%). Cu toate acestea, veniturile din pescuit reprezinta o parte mica din veniturile totale pentru 48,5% dintre pescarii respondenti (fata de 76,7% in 2013), doar 12,1% dintre respondentii romani declarand ca toate veniturile provin din pescuit. In comparatie, in Bulgaria, doar 6,7% dintre respondenti declara ca toate veniturile lor sunt obtinute din pescuit.

Intrebati daca ar incerca sa obtina venituri si din surse alternative, cum ar fi turismul sau realizarea unor produse din peste, majoritatea pescarilor (75,8% dintre cei romani si 90% dintre cei bulgari) spune ca se gandeste la asta. In 2013, mai bine de jumatate dintre pescarii romani intervievati nu vedeau nicio alternativa de venit la activitatea de pescuit.

„In cadrul proiectului, am incercat sa explicam pentru consumatori si comercianti regulile de etichetare a caviarului, sa mediem si sa imbunatatim relatia dintre autoritati si pescari si, nu in ultimul rand, sa oferim sprijin pescarilor care doresc sa obtina venituri din surse alternative”, a declarat, potrivit Agerpres, Cristina Munteanu, coordonatorul proiectului in Romania.

Sprijinul vine si din partea altor organizatii care sustin comunitatile de pescari, cum ar fi Asociatia „Ivan Patzaichin – Mila 23”.

„Incepand de vara aceasta, incercam ceva nou: pescaturismul. Propunem turistilor sa incerce, alaturi de pescari, o zi din viata acestora. Este o forma de turism de bun simt, responsabil, de nisa, care reduce din presiunea pe resursa de peste, dar mai ales ofera experiente noi pentru turistii care vor sa se apropie de natura si de cultura locului. Este ideal pentru Delta Dunarii!”, a spus Ivan Patzaichin.

Diferente intre Romania si Bulgaria exista si cand vine vorba despre stocurile de sturioni. In timp ce bulgarii considera ca populatiile de sturioni s-au redus considerabil in ultimii 10 ani, pescarii romani considera ca acestea sunt la fel (21,2%) sau ca sunt mai multi sturioni in Dunare (27,3%) si doar 30,3% cred ca acum stocurile au scazut, desi in 2013 aproape jumatate dintre pescarii romani intervievati considerau ca stocurile au o tendinta de scadere.

Diferenta dintre cele doua perceptii se poate datora faptului ca in Romania pescarii sunt implicati in activitati de monitorizare a sturionilor, spune WWF – Romania.



Prohibitia, apreciata ca masura buna pentru protejarea sturionilor

In ceea ce priveste impactul pescuitului asupra populatiilor de sturioni, 45,4% dintre pescari considera ca, atat capturile accidentale, cat si pescuitul, reprezinta o amenintare. Prohibitia este apreciata ca fiind o masura buna pentru protejarea sturionilor, daca aceasta este aplicata corect, spre deosebire de 2013 cand majoritatea pescarilor o privea cu reticenta. In plus, prohibitia nu mai este considerata ca fiind o amenintare la adresa asigurarii veniturilor pescarilor. Daca, in 2013, 68% dintre pescarii respondenti credeau ca prohibitia pe termen lung reprezinta cu adevarat o amenintare la adresa asigurarii traiului pescarilor, in 2015, doar 30,3% dintre pescarii romani mai sunt de aceeasi parere.

„In urma sondajelor de anul acesta, am observat ca pescarii ar fi de acord cu o prohibitie pe termen lung, daca ar fi recompensati cand prind accidental un sturion si daca ar avea posibilitatea de a castiga venituri din alte surse”, a completat Cristina Munteanu.

Cu toate acestea, daca in 2013 doar 39,4% considerau ca prohibitia sezoniera ar fi suficienta sa protejeze sturionii, in 2015, majoritatea (97%) pescarilor considera ca aceasta masura ar fi suficienta.

„Sturionii sunt specii prioritare pentru WWF, atat la nivel national, cat si regional sau international. Acest proiect reprezinta doar un pas in viziunea noastra de conservare a populatiilor de sturioni si vom continua, alaturi de partenerii nostri, sa dezvoltam proiecte menite sa asigure protectia si refacerea populatiei de sturioni, dar si pentru renaturarea Deltei si luncii Dunarii. Viitorul sturionilor depinde de strategii care iau in considerare, atat bunastarea comunitatilor locale, cat si pastrarea si refacerea habitatelor de care depind acestia. Eforturile noastre sunt directionate si spre modelarea politicilor si strategiilor nationale si regionale care vizeaza conservarea sturionilor, in baza studiilor realizate de institutele de cercetare”, a adaugat directorul WWF – Romania, Magor Csibi.

In septembrie 2015 se termina perioada impusa pentru interdictia de pescuire si vanzare de produse provenite de la sturioni

Finalul lui 2015 marcheaza 10 ani de cand sturionii din Dunare sunt protejati printr-o prohibitie totala, in Romania. Interdictia se aplica, de asemenea, si pentru vanzarea de produse, cum ar fi carne si caviar, provenite de la sturionii salbatici din Dunare.

Pescuitul sturionilor este interzis si in celelalte tari de pe coasta Marii Negre. Turcia a interzis pescuitul sturionilor sub 10 kilograme inca din 1958, iar din 1996 a fost interzis total pescuitul sturionilor. Interdictia este in vigoare si in Ucraina din 1996, in Georgia din 1967, in Romania din 2006 si in Bulgaria din 2011. In Rusia exista interdictia de a pescui moruni in Marea Azov inca din 1985, iar din 2005 este interzis pescuitul tuturor speciilor de sturioni, inclusiv din Marea Neagra. In plus, Rusia doreste sa extinda aceasta interdictie si pentru Marea Caspica.

Din 1998, toate speciile de sturioni sunt protejate de Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie (CITES). Acest lucru inseamna ca sturionii si produsele provenite de la acestia trebuie sa fie insotite de documentele CITES in comertul international si tot caviarul trebuie sa poarte etichete CITES. Chiar daca etichetarea nu este necesara pentru caviarul produs in Statele Unite ale Americii, daca produsul vine pe piata din Uniunea Europeana (UE) trebuie sa aiba eticheta CITES.

Pentru a contribui la conservarea sturionilor, in iulie 2012 WWF a demarat proiectul de comunicare finantat prin programul LIFE + al UE, „Actiuni comune pentru cresterea gradului de constientizare privind supraexploatarea sturionilor din Dunare in Romania si Bulgaria”. Acesta este implementat de WWF in Austria, Romania si Bulgaria si se va incheia la finalul lunii septembrie 2015. Valoarea proiectului este de 770.836 euro, finantat in mod egal de Uniunea Europeana si WWF.

Ti-a placut articolul? Aboneaza-te la newsletter-ul AnimalZoo

Comenteaza articolul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

 

CITESTE SI