68 Vizualizari

01 Aug, 2016 la 2:00 pm

Numarul ursilor din Romania – dictat de interesele de vanatoare??

Vanatoarea la urs brun costa intre 4.000-15.000 euro/exemplar

Populatia de urs brun din Romania este nerealist de mare in recensamintele oficiale, conform datelor analizate recent de cercetatori din domeniul academic si al conservarii naturii.

In anumite judete (ex. Vrancea, Harghita), unde s-a inregistrat si un numar mare de ursi vanati, cresterea populatiei (pe hartie) a fost si de 50% – de patru ori mai mare decat oriunde altundeva in Europa sau America de Nord. Problema a mai fost semnalata de organizatiile de conservare in ultimii ani si indica existenta unui management orientat mai degraba catre legitimarea vanatorii decat catre conservarea pe termen lung a speciei, care este strict protejata la nivel national si european prin Directiva Habitate, potrivit unui comunicat de presa al WWF Romania.

Maramures, crestere de peste 10% a populatiei de urs

In anul 2014, WWF-Romania si Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice (ACDB) au demonstrat ca rata de crestere a ursului brun in Maramures a fost estimata la peste 10% pentru 2009-2010. Cresterea este neobisnuita in raport cu caracteristicile biologice ale speciei, fiind mai mare chiar decat in Suedia, tara cu cea mai spectaculoasa crestere a populatiei de urs brun in ultimii ani – 4.7%. In registrele oficiale si interviuri organizate cu factori de interes cu rol in gestionarea populatiei de urs, WWF si ACDB au gasit statistici nerealiste sau vagi, fara fundament stiintific si, in unele cazuri, chiar contradictorii. In aceste conditii nu se poate face o evaluare corecta a starii de conservare a ursului si nici nu pot fi formulate obiective clare de management al populatiei.

Banatul Montan, regiunea unde ursii se numara de cate doua sau trei ori…

Din 2014, WWF-Romania participa la evaluarile faunei salbatice din sud-vestul tarii, realizate de fondurile cinegetice si reprezentanti ai ariilor naturale protejate din aceasta regiune, care se intind pe patru judete: Caras-Severin, Hunedoara, Mehedinti, Gorj.

Inca de la inceput, se arata in comunicatul mentionat, WWF a constatat ca fonduri de vanatoare invecinate, in care ursul brun este prezent,  raporteaza, fiecare, acelasi numar de indivizi, de obicei un numar care depaseste de doua-trei ori limitele biologice si ecologice ale speciei, dar si nivelul optim pentru o zona. Iar gestionarii fondurilor de vanatoare recunosc faptul ca animalele nu sunt toate „rezidente” pe fiecare dintre fondurile de care se ocupa si ca exista astfel probabilitatea sa fie numarate de mai multe ori. In Hunedoara si Gorj, fondurile de vanatoare invecinate raporteaza acelasi numar ridicat de ursi in fiecare an, creandu-se astfel impresia ca populatia de urs, ca de altfel si alte carnivore mari, nu inregistreaza niciun fel de evolutie, fie pozitiva sau negativa.

Ursii stau inghesuiti, dar doar pe hartie!!!

Studiile de specialitate estimeaza, potrivit sursei citate, un „home range” (un areal) de minim 50-270 km2 (5.000-27.000 ha) necesar unui urs brun in Carpati. In  judetul Hunedoara exista fonduri cinegetice care au raportat 29 de indivizi pe o suprafata de 11.368 ha, iar in Gorj, sase fonduri cinegetice au raportat, fiecare, in ultimii trei ani intre 21-30 de indivizi pe o suprafata nu mai mare de 150 km2.

In urma acestor constatari, WWF a purtat discutii cu fondurile si autoritatile publice locale din Caras-Severin care au rezultat in ajustarea cifrelor atat pentru urs, cat si pentru pisicile salbatice, lupi si rasi. In 2016, populatia de urs a fost redusa cu 22%, cea de lup cu 7%, cea de ras si pisica salbatica cu 22%. Totusi datele inca depasesc nivelul optim, cu exceptia rasului si a pisicilor salbatice.



Situatia la nivel national

„La nivel national, in anii 2014-2015, au fost raportati nu mai putin de 10.022, respectiv 10.440 de ursi, si 8.376, respectiv 8.339 de pisici salbatice. Ursului brun ii este necesar un areal minim de cateva ori mai mare decat in cazul pisicii salbatice, deci este anormal ca numarul ursilor sa fie semnificativ mai mare decat al pisicilor salbatice”, se mai precizeaza in comunicat.

„Toate cele de mai sus arata ca deciziile de management al populatiilor de animale salbatice sunt influentate mai degraba de profitabilitatea activitatii de vanatoare, decat de protejarea speciilor, desi ursul, rasul si lupul sunt specii strict protejate la nivel national si european prin Directiva Habitate (Natura 2000). Pare ca evaluarile actuale sunt realizate cu scopul de a stabili cote colective de vanatoare si de a le justifica fata de autoritatile europene. Unde evaluarile sunt totusi ajustate, se intampla datorita unor eforturi de negociere facute de organizatiile de conservare, si nu in urma unor evaluari corecte in teren sau, ideal, in urma corectarii metodologiei de numarare insasi, care este invechita si generatoare de erori. De mentionat ca vanatoarea la urs brun costa intre 4.000-15.000 euro/exemplar”, spun cei de la WWF Romania.
Metodologia actuala de evaluare, tratata ca procedura administrativa, fara baza stiintifica

In Romania, metodologia se bazeaza in principal pe contorizarea urmelor animalelor de pe raza unui fond cinegetic si nu la nivel regional. Acest sistem a fost aplicat incepand cu mijlocul secolului trecut, insa in timp a suferit alterari; in prezent, fondurile de vanatoare utilizeaza practici diferite de cele originale, ce ignora caracteristicile biologice si ecologice ale speciei. Procesul pare a fi o simpla procedura administrativa de a completa hartii, fara vreo baza stiintifica.

UE accepta vanatoarea ca metoda de eliminare a ursilor-problema, prin derogari speciale, si de control a populatiei si acest lucru este in regula atat timp cat se bazeaza pe date corecte. Directiva Habitate ofera factorilor de decizie un „kit” cu instrumente care ajuta la imbunatatirea conditiilor ecologice si a functionarii ecosistemelor. In baza acestei Directive, o serie de proiecte si initiative derulate de organizatiile de conservare au propus idei pentru imbunatatirea sistemului si cativa pasi au fost facuti in directia buna.

Cel mai important este sa se treaca de la o metodologie aplicata la nivel de fond cinegetic la una care sa permita numararea la nivel regional si pe o perioada indelungata, pentru a acoperi toate sezoanele, incorporand variabilele de la nivel de habitat si folosind in mod ideal si date ADN. In plus, procesul de evaluare a populatiilor trebuie sa fie mai transparent, calitatea datelor trebuie verificata de organizatii independente ca parte a procesului decizional, iar datele sa fie mai usor de accesat de catre publicul larg si expertii din domeniu.

Cristi Papp, Manager proiecte carnivore mari si arii protejate, WWF-Romania: „Orice decizie de management legata de carnivorele mari sau alte specii ar trebui sa aiba la baza informatii corecte. Denaturarea realitatii din teren poate induce in timp modificari greu reversibile cu efecte si impact negativ sever asupra intregului lant trofic si sistemelor naturale. Fara obligatiile ce au derivat din transpunerea si implementarea legislatiei europene (Directivei Habitate), situatia carnivorelor mari ar fi in acest moment cel mai probabil dezastruoasa”.

Da natura mai tare! pentru a sustine aplicarea corecta a legislatiei de conservare a ursului brun!!

Ursul este amenintat in principal prin degradarea, fragmentarea sau chiar pierderea habitatului, sistemul defectuos de management al populatiei si de braconaj. La acestea s-a adaugat acum pericolul relaxarii legislatiei europene (Directiva Habitate) care ofera protectie acestei specii. WWF a demarat campania Nature Alert, prin apelul „Da natura mai tare!”, prin care oamenii pot cere salvarea legislatiei si imbunatatirea aplicarii acesteia la nivel national, ceea ce ar insemna inclusiv masuri de corectare a sistemului de evaluare a populatiei de urs. Pentru a sustine campania intrati pe: www.wwf.ro/danaturamaitare.

Ti-a placut articolul? Aboneaza-te la newsletter-ul AnimalZoo

Comenteaza articolul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

 

CITESTE SI