601 Vizualizari

18 Ian, 2016 la 4:00 pm

Narvalul sau misteriosul „qilalugat tugaliit”

Sau "inorogul Nordului"

Narvalii… niste cetacee bizare, ce au capetele ornate cu un corn (uneori doua) lung si subtire, prin apele reci ale Articii…

Dincolo de infatisarea neasteptata, mitologia si simbolismul care-i inconjoara, narvalii sunt, potrivit descopera.ro, niste vietuitoare marine deosebit de interesante, care au servit ca model pentru miticul Unicorn.

Vechii eschimosi inuiti au respectat si apreciat dintotdeauna o misterioasa creatura a marilor inghetate, care, prin sacrificiul sau i-a salvat in nenumarate randuri de la foame. Este vorba, evident, de cetaceul cu infatisare stranie denumit narval (Monodon monoceros). L-au numit „qilalugat tugaliit” si l-au pretuit mai mult decat pe foci sau morse, deoarece un singur narval vanat putea oferi hrana pentru cateva saptamani pentru un intreg trib.

Narvalul este cu adevarat un cetaceu aparte. Un odontocet (cetaceu cu dinti), sensibil diferit de restul cetaceeor cu dinti, cum sunt delfinii si casalotii. Este, potrivit sursei mentionate, singurul reprezentant al familiei sale (Monodontidae), iar ruda sa cea mai apropiata (desi dintr-o alta familie) este beluga, sau delfinul alb.

Narvalii sunt niste cetacee de talie medie spre mica, masculii atingand maximum 5 metri lungime si o greutate de 1.500-1.800 kilograme. Femelele sunt mai mici, nedepasind o tona greutate si lungimea de 4 metri.

Ambele sexe au o culoare asemanatoare, un gri-alburiu murdar cu pete negricioase. Puii se nasc complet intunecati la culoare, iar pe masura ce inainteaza in varsta, modelul coloritului se deschide. Narvalii se maturizeaza sexual la 6-9 ani, iar femelele nasc cate un pui la fiecare trei ani. Gestatia dureaza 14 luni, iar puii sunt adusi pe lume primavara, in lunile aprilie-mai, cand parintii au hrana din abundenta.
Aceste rude stranii ale delfinilor au o dieta specializata. Se hranesc cu pesti – predomina codul arctic, creveti si caracatite.

Narvalii migreaza urmand rute prestabilite, cu mare fidelitate, preferand sa-si petreaca vara in zone cu ape nu prea adanci, fara gheturi. Iarna, in schimb, aleg ape adanci, acoperite partial de stratul de gheata. De fapt, sunt niste experti ai supravietuirii in acest mediu extrem.

Cercetatorii care le-au studiat in premiera obiceiurile de viata au fost uimiti de capacitatea lor de a plonja fara probleme la mari adancimi, unde majoritatea cetaceelor nu se aventureaza. In perioada lor de iernare, narvalii fac unele dintre cele mai extreme scufundari in ocean dintre toate mamiferele marine, coborand pana la cel putin 800 metri de circa 15 ori in intervalul unei zile. Au fost documentate si cazuri de scufundari la adancimi de 1.500 metri. Un narval poate sa stea in imersiune, tinandu-si respiratia, timp de cel putin 25 minute!



Sunt mamifere sociale, care traiesc in grupuri de 5-10 exemplare. Pe timpul scurtei veri arctice, grupurile se unesc, iar masculii prezinta un comportament specific in care isi stabilesc ierarhiile.

Dintele din frunte!

Cel mai frapant aspect al infatisarii narvalului este, evident, „cornul” imens, drept si ascutit care-i impodobeste capul. Ei bine, daca primii europeni care au vazut narvali erau convinsi ca acesta este un corn, iar cetaceul este un fel de „unicorn al marilor”, primele studii au descoperit ca, in realitate, este vorba de un dinte.

Este un canin specializat, cel mai adesea caninul stang superior, care poate atinge 2-3 metri lungime. Uriasul dinte are o forma spiralata si poate atinge chiar 10 kilograme in cazul masculilor adulti. Caninul drept ramane de obicei incastrat in maxilar si nu creste deloc. Totusi, cam unul din 500 masculi prezinta doua „coarne” – doi canini care cresc si ating lungimi similare. Femelele au dinti asemanatori, dar mult redusi, atingand dimensiuni infime comparativ cu cei ai masculilor.

Cercetatorii nu au cazut cu totii de acord asupra rolului neobisnuitului dinte. Majoritatea cred ca „fildesul” narvalului este un caracter sexual secundar masculin, similar cumva cu coama leului, coada paunului mascul sau cu coarnele si coltii masculilor altor specii de animale. Narvalii au fost observati rareori folosindu-si dintele in lupta sau macar la spargerea stratului de gheata care acopera apele habitatului in care traiesc.

Sursa text: descopera.ro/autor – nicu parlog

Ti-a placut articolul? Aboneaza-te la newsletter-ul AnimalZoo

Comenteaza articolul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

 

CITESTE SI