3005 Vizualizari

03 Aug, 2016 la 1:30 pm

”Cum să nu fii un nesuferit în cabinetul unui veterinar?”

Citeste scrisoarea pe care o lauda veterinarii din intreaga lume!

 

O tânăra pe nume Claire Lower, fiica a doi medici veterinari, a scris o scrisoare deschisă pentru toți cei care trec pragul unei clinici pentru animale. Povestea ei, sfaturile pe care le dă și modul în care explică, au făcut această scrisoare un ”viral” pe internet, iar ”reparatorii de animăluțe” de peste ocean au printat-o și au lipit-o pe uși. Merită să o citești! Iată ce a scris:

Fiind crescută de doi medici veterinari, pot spune că am avut o copilărie extrem de deosebită. O mare parte din ea mi-am petrecut-o privind măruntaie de câine și de pisică și pe părinții mei punându-le la loc. I-am văzut capsând, cosind, rearanjând diverse organe. Obișnuiam să trag câte un pui de somn în cuști, alături de pacienții lor. Și nu am un concept real despre cum se desfășoară o discuție politicoasă la masă.

Mereu am crezut că o să devin și eu veterinar. Până în momentul în care am lucrat într-o clinică. Una e să stai cu părinții la lucru, alta e să faci ce fac ei. Sunt două lucrui complet diferite. Uneori e doar o mare paradă de pisicuțe, dar alteori mama mea pune statusuri, pe profilul ei de Facebook, de genul ”am avut 5 pacienți în noaptea asta și toți au murit. Cea mai urâtă noapte din toate!”

Mama mea e veterinar de dinainte să mă fi născut – a absolvit cu mine în burtică, și este un veterinar de urgență de peste zece ani. Dar până și ea are dificultăți în a trece peste atâtea morți într-o singură noapte.

Lucruri de genul acestui status îmi amintesc că am luat o decizie bună în privința carierei mele.

Încă un motiv pentru care nu aș fi un veterinar bun este că nu mă descurc bine cu proprietarii animalelor, ”părinții lor”. Tatăl meu spune că nu toți proprietarii de animale sunt nebuni, dar toți nebunii au un animal! Cea mai adevărată zicală pe care am auzit-o vreodată. În general, acești clienți nebuni nu fac altceva decât să-ți ofere o poveste bună de spus prietenilor.

Odată, un client – o doamnă – și-a luat câinele mort acasă și s-a rugat deasupra lui timp de trei zile, crezând că așa îl va putea învia. Aceași doamnă i-a explicat tatălui meu în prealabil că toți câinii ei sunt dulci și nu mușcă pentru că l-au cunoscut pe Isus.

Altă dată, o femeie i-a spus mamei mele că vrea ca penisul câinelui ei să fie complet tăiat în timpul operației de castrare, pentru că îl vedea fiica ei. Dar asta nu e tot: în loc să spună ”penis”, spunea ”prințesă”.

Și a mai fost un bărbat care mi-a cerut să-i fac câinelui său un vaccin anti-răpciugă „pentru că Pufy a fost cam nesuferit și obraznic în ultima vreme”.

Părinții mei mi-au povestit multe întâmplări amuzante, dar mi-au povestit și întâmplări cu oameni nesuferiți, nesimțiți. Așa că i-am rugat (atât pe ei, cât și pe prietenii mei veterinari), să-mi spună cum se manifestă un nesuferit în cabinetul veterinar și care sunt indiciile cu care pot repera un nesimțit încă de la intrare. Iată ce să nu faci ca sa nu faci parte din această categorie:

1. Nu minți

Eu îmi mint doctorii tot timpul. Îl mint pe dentist când mă întreabă dacă folosesc ața dentară. Îmi mint medicul de familie când mă întreabă cât de mult beau sau dacă mi-am făcut un control general în ultimele șase luni. Dar nu-mi mint veterinarul! Pentru că mama e mama și-și dă seama când mint, dar în mare parte nu o fac pentru că as fi un om de nimic dacă Angie – cățelul meu- ar păți ceva din cauza că mi-a fost prea rușine să spun că ocazional o las să bea bere cu mine, de exemplu.

Dacă patrupedul tău ți-a mâncat din punguța cu marijuana e extrem de important să comunici asta veterinarului tău. Dacă a mâncat medicamente (legale sau nu), iarăși e musai să spui. Dacă a mâncat un prezervativ care avea –ÎNTR-UN MOD MISTERIOS- unt de arahide în interiorul său, spune-i veterinarului! Chiar și veterinarii sunt legați de regula confidențialității, deci nimeni nu te va arunca în pușcărie sau te va face de râs.

Dar veterinarii pot raporta abuzuri precum drogarea animalului cu scopul ”de a vedea ce se întâmplă”. Nu face asta.

Nu minți nici despre obiectele non-halucinogene. Dacă animalul tău mănâncă hrană pentru oameni, nu spune că-i dai doar boabe. Dacă nu ai aplicat deparazitantul de un an, nu spune că a trecut doar o lună, două de la deparazitare. Unii paraziți se localizează în inima animalului, iar atunci când primesc deparazitant, mor și blochează arterele, ducând la un deces subit. Mai bine faci un test, decât să riști.

2. Urmează instrucțiunile

A fost o dată un câine care și-a rupt două picioare. Tata i-a aplicat niște atele pe fiecare picior și i-a spus proprietarului să țină câinele cât mai uscat și staționar posibil. Săptămâna următoare tata s-a întors la acea fermă pentru un alt animal, dar a întânit și câinele. Îl citez: ”Da-o naibii de treabă, de nu mi-a alergat camioneta până la șosea, cu picioarele în atele!” .



Instrucțiunile medicale nu sunt sugestii. Administrați medicamentele așa cum sunteți instruiți și păstrați sentimentul de rușine dacă e cazul.

3. Contactul se face doare între doctor – stăpân

În mod normal, veterinarii au mereu cabinetul plin de animale care trebuie tratate. Nu-i pierde timpul spunându-i să vorbească la telefon cu soțul, soția, mama, proprietarul canisei, pentru a le explica starea animalului. Ia notițe dacă ți-e teamă că nu vei reuși să duci informația exactă mai departe.

4. Tratează-ți veterinarul ca pe un medic uman

Nu le spuneți părinților mei că am recunoscut că sunt doctori. Tata a încercat să mă coasă odată și am țipat ”tu nu ești un doctor adevărat”. Dar chiar sunt doctori adevărați. Cel mai nepoliticos lucru pe care i-l poți spune uni vet este ”dar am citit pe internet!” sau ”proprietarul canisei mi-a spus că o să-mi spuneți asta…”. Toți citim chestii pe net. Dar nu trebuie să iei ca literă de lege ceea ce găsești pe World Wide Web.

Dacă ești îngrijorat în privința vaccinului, întreabă veterinarul. Nu-ți va face o recomandare care să dăuneze animalului tău. Motivul pentru care veterinarii cheltuiesc o căruță de bani în facultate, ca apoi să câștige un salariu mediu, este acesta: vor să salveze animale.

5. Nu încerca să-i ataci emoțional

Mă durea foarte tare atunci când unele persoane insiunau (sau chiar acuzau) că părinții mei sunt în domeniul ăsta doar pentru bani. Cum am spus și anterior, un absolvent obișnuit iese din școală cu o cheltuiala de un sfert de milion de dolari (n.r. USA), ca să-ți cumperi un cabinet, mai dai încă un sfert de milion. Salariul mediu pe an al unui veterinar este 65 de mii de dolari.

Așadar, operațiile pentru animale sunt scumpe. Scumpe sunt și cele pentru oameni. Spunându-i veterinarului că practic o omoară pe Pufy pentru că nu-ți permiți să plătești tratamentul este o nesimțire. Dacă nu te poți îngriji de sănătatea animalului tău, atunci înseamnă că nu ar trebui să ai unul.

Când îți iei un animal, așteaptă-te la cheltuieli. O consultație costa 50 de dolari (n.r. SUA), dar asta nu face decât să identifice problema. Nu te aștepta să vindeci o dermatită severă cu leacuri ieftine, făcute în casă.

DAR! Dacă ești cinstit cu veterinarul și-i spui de câți bani dispui, el va concepe o schemă de plată și de tratament mai ușor de suportat pentru buzunarul tău. Cum spunea mama mea: ”radiografiile nu sunt terapeutice”, deci unele cheltuieli pot fi reduse.

6. Nu veni cu 10 minute înainte de închidere

Da, vei găsi ușa deschisă, dar dacă animalul tău de companie vomită de la 10 dimineața, nu te prezenta cu zece minute înainte de închidere. În primul rând pentru că tratamentul durează, apoi pentru că și veterinarii au copii acasă la care ar dori să ajungă.

Acestea sunt cele mai comune semne de nesimțire pe care orice veterinar le întâlnește în cabinetul său. Cel mai important lucru pe care tu trebuie să-l reții din toată treaba asta este că 90% dintre veterinari fac meseria asta pentru că au o chemare. Nu o fac pentru bani, nu o fac pentru orele pierdute, nu o fac pentru suferința emoțională. O fac din dragoste pentru animale.

Pe tatăl meu, de exemplu, nu-l interesează de copilul tău, dar ar sta de vorbă cu cățelușul tău o oră dacă-l lași. Chiar cred că mă vizitează doar pentru a o vedea pe Angie.

Tatălui meu îi place să meargă la muncă – majoritatea veterinarilor găsesc plăcere în asta -, dar dacă nu-i place, nu e din cauza lui Pufy. Ci din cauza mamei lui Pufy!

 

Ti-a placut articolul? Aboneaza-te la newsletter-ul AnimalZoo

Comenteaza articolul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

 

CITESTE SI