Autor: Roxana RosetiPăsări cunoscute pentru sunetele lor distinctive, habitatul nocturn şi zborul silentios. Sunt atât de familiar, încât au propriile lor legende şi poveşti în cultura populară. Bufniţele sunt păsări interesante, şi se împart în peste 220 de specii aparţinând Ordinului Strigiformea. În trecut au existat alte 4 familii de bufniţe, însă au disparut: Ogygoptyngidae, Palaeoglaucidae, Protostrigidae, Sophiornithidae.Active pe timpul nopţiiAceste păsări nocturne se hrănesc cu o mare varietate de mamifere mici, păsări mici, insecte şi reptile. Există însă şi anumite specii de bufnite, care trăiesc în Africa şi Asia, şi care se hrănesc cu păsări mai mari.Majoritatea bufniţelor sunt active pe timpul nopţii. Câteva specii, cum ar fi bufniţa pigmeu, sunt active dimineaţa devreme şi la apus, în timp ce altele, cum ar fi bufniţa cu urechi scurte – Asio flammeus, sunt active pe timpul zilei. Penele bufniţelor s-au adaptat special pentru a le permite minimizarea sunetului produs pe timpul zborului.Roluri simboliceUrechile bufniţelor sunt localizate pe discul facial, în spatele ochilor, şi sunt ascunse de pene. Au un simţ auditiv acut, care le ajută să localizeze şi să captureze prada. La unele specii, urechile sunt localizate asimetric, pe oricare parte a discului facial, îmbunătăţind astfel abilitatea de identificare a originii sunetului . Astfel, bufniţele detectează diferenţa de timp necesară sunetului pentru a ajunge la urechi.Bufniţele sunt prezente în desenele din peşteri din Franţa de acum 15.000, 20.000 de ani. Ele apar şi în hieroglifele egiptene şi au avut numeroase roluri simbolice în cultură: au reprezentat ghinion, moarte, prosperitate şi înţelepciune.
Faimă nemeritatăÎn multe culturi, bufniţele au o reputaţie proastă, fiind asociate cu boala, moartea, în general cu întîmplări nefericite. În Africa, în America, în Europa, în Orientul Mijlociu se întâlnesc aceleaşi conotaţii: funerar, funest, lugubru, semn rău…Excepţiile de la această viziune sunt puţine: în hinduism, o astfel de pasăre e asociată zeiţei Lakshmi, divinitate a prosperităţii, norocului, fertilităţii şi generozităţii, iar vechii greci asociau cucuveau cu înţelepciunea, considerând-o pasărea Atenei (zeiţa înţelepciunii, în panteonul grec). Urmele acestei concepţii mai supravieţuiesc în bufniţa-personaj înţelept, care dă lămuriri şi sfaturi bune, o imagine ce apare mai ales în poveştile şi desenele animate pentru copii .
