1490 Vizualizari

11 Ian, 2017 la 4:25 pm

Bourii preistorici revin în România?

Bourii preistorici, strămoșii vitelor domestice de astăzi, erau animale impunătoare, cu un corp musculos, puternic și cu un set de coarne de temut.

Nu e de mirare că primii oameni au respectat aceste viețuitoare și le-au acordat un loc important în cultura lor. Totuși, după mii de ani cât bourii au reprezentat cele mai mari animale terestre din Europa, ei au fost decimați până la unul de aceiași oameni care îi imortalizaseră odată în desenele rupestre. Ultimul exemplar al acestei specii a murit în Polonia, în 1627, acesta fiind unul dintre primele cazuri de extincție consemnat în istoria noastră. Totuși, mulțumită evoluției în domeniul geneticii, în scurt timp am putea asista la revenirea bourilor pe continentul nostru, după cum informează CNN, preluat de Agerpres.

Specialistul în ecologie Ronald Goderie a lansat programul ”Tauros” în 2008, în încercarea de a găsi o soluție pentru ”prăbușirea” ecosistemelor, fenomen la care asistăm astăzi din cauza dispariției unor specii cu un esențial rol în menținerea acestora. Iar cel mai important animal ierbivor din istoria continentului nostru pare să ofere o rezolvare în acest sens. ”Ne-am gândit că avem nevoie de un animal ierbivor, capabil să se descurce singur în relația cu marii prădători și care poate paște în regiunile întinse, sălbatice”, a declarat Goderie adăugând că ”acest animal ar trebui să semene cu un bour”.

În loc să încerce tehnologii sofisticate, ca editarea genetică sau ”dez-extincția”, proceduri luate în calcul pentru readucerea pe Terra a unor specii dispărute precum mamuții, Goderie a ales o metodă de ”reconstrucție” folosind un anumit material genetic pentru a crea o specie de bovină-substitut pe care el a numit-o ”tauros”.

Genele vacilor preistorice sunt prezente încă în diverse specii de bovine de pe continentul european, iar echipa de cercetători a identificat descendenți ai acestora în Spania, Portugalia, Italia și Balcani. Geneticienii au recomandat înmulțirea anumitor specii pentru a produce urmași care să aibă calități cât mai apropiate de cele ale bourilor, aceștia urmând să fie apoi înmulțiți între ei pentru ca materialul genetic să se apropie cât mai mult de vacile preistorice.



În acest demers, oamenii de știință beneficiază de avantajul că pot compara ADN-ul urmașilor obținuți cu genomul complet al unui bour, secvenționat la Colegiul Universitar din Dublin.

Potrivit lui Goderie, este nevoie de șapte generații pentru a obține rezultatul scontat, la care se poate ajunge în jurul anului 2025.

Proiectul ”Tauros”, asociat cu programul ”Rewilding Europe” se află acum la a patra generație, iar rezultatele sunt încurajatoare. Exemplarele rezultate sunt ținute sub observație în sălbăticie în zone protejate de pe continent, în Croația, Spania, Portugalia, Cehia și România.

”Am înregistrat progrese nu numai în privința aspectului și comportamentului, ci și în ”des-domesticirea” animalelor”, susține Goderie. ”Este un proces plin de provocări pentru că trebuie să se adapteze prezenței haitelor mari de lupi”, a precizat acesta.

Un alt ierbivor, zimbrul – o specie de bizon – a fost reintrodus cu succes în zone din Europa din care dispăruse. Același lucru a fost realizat cu ruda sa, bizonul american, în Statele Unite.

Ti-a placut articolul? Aboneaza-te la newsletter-ul AnimalZoo

4 Comentarii

  1. Asa este spune:

    Da , drept dovada au REVENIT COMUNISTII la putere !

  2. Desigur spune:

    Da , au revenit COMUNISTII la putere !!

  3. Nu exagerati, bourul nu avea dimensiunea unui elefant asa cum spuneti in deschiderea articolului.
    Ar trebui sa respectati un pin adevarul si sa nu intrati pe taramul fanteziei.

  4. „aproape la fel de mari ca elefanții de astăzi” chiar asa nenea jurnalistul!?, mai taie si matale 2-3 tone si poate ne apropiem de adevar.
    Aceste incercari se fac de peste 100 de ani dar pentru unii toate bancurile sunt noi.
    Articolul vorbeste de fapt despre crearea unui substitut de ierbivor pentru „intretinerea” unor ecosisteme care au disparut de mult, pajisti stepice de mare suprafata.

Comenteaza articolul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*