1286 Vizualizari

10 Iul, 2015 la 10:23 am

Barza sfanta!

Cuibul poate ajunge la o greutate de 2 tone

Barza alba sau cocostarcul – este singura pasare de talie mare din ornitofauna Romaniei, care s-a apropiat de om si isi construieste cuibul in vecinatatea acestuia.

Inca de pe vremea romanilor era socotita pasare sfanta, considerata la fel, si astazi, in multe zone.

Multe credinte populare se leaga de aceasta pasare: aduce primavara, aduce noroc casei unde isi face cuibul si o fereste de foc si fulger, poate prevesti belsugul, norocul, starea sanatatii etc.

Nu poate fi confundata cu nici o alta pasare: are picioare lungi si un cioc rosu, penele corpului sunt albe, iar remigele negre. Diferentele dintre sexe sunt aproape inexistente: in general masculul este mai mare (in medie 3,8 kg) decat femela (3,3 kg). Puii au la inceput ciocul si picioarele negre. Mai tarziu, picioarele devin rosii-maronii, iar de la varsta de noua saptamani si culoarea ciocului se pigmenteaza treptat in rosu.

Barza alba poate fi recunoscuta usor si in zbor: are gatul si picioarele intinse, spre deosebire de starci, la care in zbor gatul este intotdeauna strans in forma de „S”.

Varsta berzelor poate sa ajunga in captivitate si la 30 de ani.

In Romania, potrivit Societatii Romane de Ornitologie, cea mai mare longevitate s-a inregistrat la o barza inelata in 1960 in Delta Dunarii care a fost regasita dupa 12 ani si 6 luni in Tanzania.

Barza este una dintre putinele pasari mute. In afara de un sasait greu si rar auzit, singurul zgomot pe care il face este clampanitul ciocului.

Aria de raspandire a berzei albe cuprinde Europa, Africa de Nord, partea vestica a Asiei si o parte a Orientului Mijlociu. In Europa lipseste din Marea Britanie, Scandinavia, Italia, putine fiind – cu exceptia Peninsulei Iberice – si in Europa Occidentala.

 

Cea mai mare colonie de berze, pe acoperisul unei catedrale din Spania



Populatia speciei a scazut continuu de la inceputul secolului trecut, efectivul stabilizandu-se doar in ultimele doua decenii. In unele tari insa, precum Spania si Portugalia, au avut loc si cresteri spectaculoase ale populatiei. Cele mai multe perechi de berze cuibaresc in Polonia (peste 40.000 de perechi); aici se atinge si cea mai mare densitate 2 de perechi (65-70 perechi/100 km). In locurile care le ofera conditii prielnice, berzele cuibaresc in colonii. Cea mai mare colonie de berze se gaseste pe acoperisul catedralei din Alfaro (Spania) unde cuibaresc peste 100 de perechi. In Marchegg (Austria), o colonie formata din 60 de perechi cuibareste exclusiv pe copaci. Coloniile de berze sunt formate din cel putin cinci perechi de berze, iar distanta dintre doua cuiburi invecinate nu depaseste 0,2-1 km.

barza 1

 

La noi, berzele albe prefera in general campiile joase si zonele umede de-a lungul marilor rauri. Evita zonele impadurite intinse. Cele mai multe berze se gasesc in nord-vestul si sud-vestul tarii (in judetele Satu Mare si Timis), in depresiunile intramontane din estul si sudul Transilvaniei (in judetele Harghita, Covasna, Sibiu, Brasov) si in Lunca Dunarii. Relativ putine berze traiesc in centrul tarii (Campia Transilvaniei, judetele Cluj si Alba), in Dobrogea si in Moldova. Cea mai mare altitudine la care cuibareste barza alba in Romania depaseste 900 m (localitatea Bilbor). Cele mai multe perechi cuibaresc in localitatile Cristian (jud. Sibiu) si Sansimion (jud. Harghita). Dupa ce timp de 30-40 de ani populatia de berze din Romania a cunoscut o scadere continua, in ultimii 10-14 ani se observa in unele zone ale tarii o crestere a numarului de perechi. In alte zone scaderea efectivului de berze s-a oprit si s-a stabilizat. Mai sunt insa si regiuni unde populatia cunoaste tendinte descrescatoare.

Cuib pentru decenii

Cuibul este amplasat pe un loc insorit si inalt cu o vedere buna asupra zonelor de hranire. Este construit din crengi, radacini, pamant si este captusit cu paie, fan, iarba, balegar, uneori si cu hartie sau carpe. In cursul anilor, in urma reparatiilor, poate sa ajunga la marimi impresionante atingand un diametru de 1-1,5 m, o inaltime de pana la 2 m si o greutate de 1-2 tone. Un cuib nou poate fi construit de o pereche de berze in jur de 8 zile. Deobicei, perechea foloseste mai multi ani la rand acelasi cuib. Unele cuiburi pot atinge o vechime de cateva decenii. Astfel, cel mai vechi cuib cunoscut din Romania se gaseste in localitatea Gurghiu din Mures. Acesta a fost construit in anul 1934 si a fost ocupat de berze si in 2004.

In prezent, aproximativ 80-90% din cuiburile de berze din tara noastra sunt construite pe stalpii electrici. Totusi, in unele regiuni ale tarii se gasesc si acum destul de frecvent cuiburi construite pe cladiri. In judetele Brasov si Sibiu, de exemplu, sunt inca multe cuiburi construite pe hornuri. In judetul Covasna in schimb, putem intalni inca intr-un numar destul de mare cuiburi pe sure. Cuibaritul pe copaci este mai raspandit in Muntenia si Oltenia.

Pereche, doar pentru cuibarit!

Berzele se intorc la locurile de cuibarit pe la sfarsitul lui martie, inceputul lui aprilie. De obicei, masculul soseste primul, care ocupa imediat cuibul si incepe renovarea. In aceasta perioada au loc frecvent lupte, deoarece si alti masculi incearca sa ocupe cuibul. Prima femela care soseste la cuib este in general acceptata si are loc imediat imperecherea. Aceeasi pereche poate cuibari impreuna mai mult decat un sezon, partenerii fiind atrasi probabil mai mult de acelasi cuib decat unul de celalalt. Femela depune 2-7 (in general 3-4) oua.

Barza alba ne paraseste pe la mijlocul lui august, inceputul lui septembrie. Prima data pleaca puii, care vor fi urmati dupa cateva zile de catre adulti. Nici parintii nu calatoresc impreuna: legatura dintre ei se destrama la sfarsitul sezonului de cuibarit. In general, berzele calatoresc in grupuri formate din peste o suta de pasari. Din cauza marimii lor si a aripilor lungi si late, berzele nu pot efectua zboruri active prin batai de aripi o perioada mai lunga de timp. Astfel, ele sunt nevoite sa parcurga cea mai mare parte a drumului prin zbor planat. In acest scop, berzele se folosesc de curentii calzi ascendenti care se formeaza ziua deasupra uscatului. In aceste locuri, aerul cald se ridica ca intr-un horn purtand in sus si berzele. Rotindu-se cu aripile intinse, berzele ating in 3-4 minute inaltimi de 600-800 m, dupa care una cate una incep sa paraseasca curentul ascendent. Intr-un front larg, probabilitatea gasirii unui alt curent ascendent creste. Aflate in zbor planat, gliseaza 3-50 de kilometri pana la urmatorul „horn”, de unde este reluat procedeul descris mai sus. In mod firesc, berzele pot migra numai ziua si numai deasupra uscatului, pentru ca deasupra suprafetelor de apa nu se formeaza curenti calzi ascendenti.

Pe baza datelor a celor aproximativ 30.000 de berze inelate si regasite, berzele din Europa ocolesc Marea Mediterana prin doua cai: pasarile din vestul Europei migraza prin Stramtoarea Gibraltar, iar berzele din Romania impreuna cu celelalte pasari provenind din Europa Centrala si de Est ajung in Africa prin traversarea Bosforului.

Ti-a placut articolul? Aboneaza-te la newsletter-ul AnimalZoo

Comenteaza articolul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

 

CITESTE SI