294 Vizualizari

06 Iul, 2015 la 12:26 pm

130 de ani de la testarea cu succes a vaccinului antirabic

Rabia este o boala mortala care nu are vindecare, dar care poate fi prevenita

Testarea cu succes a vaccinului antirabic, la 6 iulie 1885, este strans legata de numele savantului francez Louis Pasteur – chimist si bacteriolog, fondatorul microbiologiei, nascut pe 27 decembrie 1822, in localitatea Dole, regiunea Jura, in familia unui tabacar.

A absolvit Colegiul din Dole si Scoala Normala Superioara din Paris, sectia de arte (1840), apoi sectia de stiinte (1842). In 1847, si-a sustinut teza de doctorat in chimie si fizica.

Pasteur si-a inceput cercetarile asupra rabiei în 1880, potrivit site-ului www.pasteur.fr., preluat de Agerpres. Obiectivul sau era sa gaseasca mijloacele de prevenire a maladiei, urmand calea deschisa de cercetarile sale anterioare asupra holerei la gaini. Reuseste mai intai sa stabilizeze virusul si prezintă, in 1884, primele rezultate ale unei vaccinari experimentale a cainilor Impotriva rabiei. Odata ce a reusit sa obtina un vaccin pentru caini, inainte de expunerea acestora la rabie, Pasteur incearca sa gaseasca o cale de ameliorare a virulentei virusului. Se gandeste astfel sa utilizeze o vaccinare care sa creeze imunitate dupa muscatura si, astfel, sa impiedice trecerea virusului la om.

In iulie 1885, Pasteur primeste vizita lui Marie-Angélique Meister, al carei baiat, Joseph Meister, in varstă de 9 ani, fusese muscat de un caine suspectat de rabie. Joseph Meister se prezinta in laboratorul sau de la Ecole normale din Paris, cu multiple muscaturi profunde. Pasteur incepe imediat seria de 13 injectii, iar cateva luni mai tarziu, are certitudinea ca baiatul este salvat.

Astfel, data de 6 iulie 1885 ramane ziua in care a fost testat cu succes vaccinul antirabic.

Trei luni mai tarziu, Louis Pasteur reitereaza experienta cu un tanar cioban, Jean-Baptiste Jupille, muscat grav de un caine turbat.

La 26 octombrie 1885, Pasteur prezinta Academiei de Stiinte rezultatele promitatoare ale tratamentului sau asupra rabiei la om, noteaza www.pasteur.fr. De atunci, laboratorul sau este asaltat de persoane muscate de animale turbate.

La 1 martie 1886, Pasteur revine in fata membrilor Academiei de Stiinte pentru a prezenta rezultatele obtinute dupa vaccinarea a 350 de persoane. Dintre acestea, doar una moare, din cauza faptului ca tratamentul a fost aplicat mult prea tarziu, probabil dupa ce virusul atinsese deja sistemul nervos.

Cateva luni mai tarziu, Pasteur prezinta rezultatele a 726 de inoculari.

Pasteur propune atunci crearea unui institut destinat tratarii rabiei, idee sustinuta de Academia de Stiinte.

Cu ajutorul donatiilor venite din lumea intreaga, a fost creat, in 1887, un institut dedicat nu doar tratarii rabiei, ci si studiului pasteurizarii. Institutul Pasteur a fost inaugurat in noiembrie 1888, iar Pasteur a ramas in fruntea acestuia pana la moarte, la 28 septembrie 1895. Centru de cercetare, de formare si de tratare, institutul se va extinde rapid la nivel international.



Rabia

Rabia este o boala mortala care nu are vindecare, dar care poate fi prevenita. Muscaturile si zgarieturile de animale (caine, pisica, lilieci, dihori, vulpi, ursi, lupi sau orice animal cu sange cald) pot fi periculoase chiar si atunci cand produc leziuni minime, dar strapung pielea, care devine poarta de intrare pentru microbi ce pot produce diverse boli, unele foarte grave (rabia, adica turbarea si tetanosul).

st

Riscul exista chiar daca muscaturile si zgarieturile sunt produse de animalele de casa.

Ce trebuie facut dupa muscatura de animal? Pentru a scadea riscul de transmitere a acestor boli extrem de periculoase trebuie sa reducem cantitatea de agenti patogeni care patrund in corp. Prima masura care trebuie aplicata imediat la orice muscatură de animal sau leziune tegumentara atinsa de saliva unui animal este spalarea cu apa si sapun sub presiune, de la robinet, fara a freca rana. Dupa ce rana a fost spalata si uscata prin tamponare usoara cu un prosop curat, se poate aplica un dezinfectant precum apa oxigenata, alcoolul medicinal sau betadina, dupa care se aplica o compresa sterilă, peste care se trage o fasa.

Persoana muscata se va prezenta in cel mai scurt timp la cel mai apropiat medic.

Al doilea pas il reprezinta examinarea plagii de catre medic, fie in cabinetul medicului de familie, fie intr-un serviciu de specialitate (policlinica, spital) pentru a se adopta conduita necesara.

Al treilea pas, obligatoriu in prevenirea rabiei, este de a ajunge, cat mai repede, intr-un serviciu de boli infectioase, pentru a se decide si incepe profilaxia antirabica.

Pentru ca medicul sa poata lua o decizie corecta privind profilaxia antirabica este foarte important ca acesta sa cunoasca o serie de informatii privind: modul de producere a plagilor, date despre animalul care a produs ranile (localitatea in care s-a produs muscatura, daca animalul muscator a fost in contact cu alte animale, daca este vaccinat sau nu, daca a avut modificari de comportament in ultimul timp si daca este in viata) si masurile luate pana la momentul sosirii la medicul infectionist. Este absolut necesar ca animalul care a muscat sa fie supravegheat in urmatoarea perioadă (pana la 14 zile) de catre medicul veterinar.

Cum puteti evita muscaturile de animale? NU interveniti in ”încaierarile“ animalelor! Nu deranjati animalele in timp ce mananca! Puneti-le zgarda cand le scoateti la plimbare! Nu lasati niciodata un copil cu un animal, nesupravegheati si nici nu lasati copiii sa se apropie sau sa se joace cu animalele salbatice de orice fel! Evitati toate animalele pe care nu le cunoasteti, animale cu comportament ciudat, cu semne de boala, mai ales animalele salbatice! Alegeti animalele de companie cu atentie! Toti cainii si pisicile care sunt crescuti in casa sau in curte trebuie sa fie vaccinati periodic impotriva rabiei sub supravegherea medicului veterinar si nu trebuie sa intre in contact cu animale salbatice! Nu incercati sa prindeti dumneavoastra animalul care v-a muscat, ci apelati la serviciile specializate! Solicitati serviciilor specializate sa indeparteze animalele fara stapan avand in vedere ca pot fi bolnave si pot intra in contact cu animalele dumneavoastra de companie si bineinteles cu orice persoana (adult sau copil).

Ti-a placut articolul? Aboneaza-te la newsletter-ul AnimalZoo

Comenteaza articolul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

 

CITESTE SI